text Studiu biblic

Despre cum sa cantam Domnului

de Samuel BSV & Paula D •

Sursa:

www.resursecrestine.ro

• Autor: Samuel BSV & Paula D •

Despre cum să cântăm Domnului!

“Cântaţi cu veselie lui Dumnezeu, care este tăria noastră! Înălţaţi strigăte de bucurie Dumnezeului lui Iacov!” Psalmul 81:1

Pe lângă faptul că poporul Domnului nu cântă orice, ceea ce se înţelege şi din Deuteronom 32:43 unde zice: “Neamuri, cântaţi laudele poporului Lui!” şi din psalmul 137:3 unde scrie: „Cântaţi-ne câteva din cântările Sionului!”; poporul Domnului nu cântă oricum. Iată cum ne învaţă Biblia că trebuie să cântam Domnului:

Cum trebuie să cântăm Domnului:

— îmbrăcaţi cu podoabe sfinte: 2 Cronici 20:21; 1 Cronici 16:29; Psalmii 29:2; 96:9; 110:3

“Apoi, în învoire cu poporul, a numit nişte cântăreţi care, îmbrăcaţi cu podoabe sfinte şi mergând înaintea oştirii, lăudau pe Domnul şi ziceau: „Lăudaţi pe Domnul, căci îndurarea Lui ţine în veac!”” 2 Cronici 20:21

— crezând în cuvintele Lui: Psalmul 106:12

“Atunci ei au crezut în cuvintele Lui şi au cântat laudele Lui.” Psalmul 106:12

— din toata inima: Efeseni 5:19; Psalmul 9:1; 86:12; 138:1; 111:1; 86:12

“Vorbiţi între voi cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti, şi cântaţi şi aduceţi din toată

inima laudă Domnului.” Efeseni 5:19

— cu intrumentele şi vocal: Psalmul 33:3; 98:5; 49:4; 68:25; 2 Cronici 5:13

“Eu îmi plec urechea la pildele care îmi sunt insuflate, îmi încep cântarea în sunetul harpei.” Psalmul 49:4

— cu intrumentele:1 Cronici 15:16; Psalmii 92:3; 71:22; 98:5; 147:7; 81:2; 150:4; 2 Samuel 6:5

“Cântaţi o cântare, sunaţi din tobă, din harpa cea plăcută şi din lăută!” Psalmul 81:2

— cu gura(glasul): Psalmul 109:30; Ieremia 31:7

”Voi lăuda foarte mult cu gura mea pe Domnul, Îl voi mări în mijlocul mulţimii;” Psalmul 109:30

— cu mulţumiri: Psalmul 147:7; Coloseni 3:16

“Cântaţi Domnului cu mulţumiri, lăudaţi pe Dumnezeul nostru cu harpa!” Psalmul 147:7

— cu veselie: Psalmii 81:1; 95:1

“Cântaţi cu veselie lui Dumnezeu, care este tăria noastră! Înălţaţi strigăte de bucurie

Dumnezeului lui Iacov!” Psalmul 81:1

— mărind şi lăudând pe Domnul: Ezra 3:11

“Cântau, mărind şi lăudând pe Domnul prin aceste cuvinte: „Căci este bun,

căci îndurarea Lui pentru Israel ţine în veac!” Ezra 3:11

— după o anumită rânduială a oamenilor lui Dumnezeu: Neemia 12:24; 1 Cronici 15:16-22; 16:4

”Căpeteniile leviţilor, Haşabia, Şerebia şi Iosua, fiul lui Cadmiel, şi fraţii lor împreună cu ei, stând unii în

faţa altora, erau însărcinaţi să mărească şi să laude pe Domnul,

după rânduiala lui David, omul lui Dumnezeu.” Neemia 12:24

— cu rânduială: Psalmul 68:25; 1 Cronici 15:22

“În frunte merg cântăreţii, apoi cei ce cântă din instrumente,

în mijlocul fetelor care sună din timpane.” Psalmul 68:25

— în cinstea Lui: 1 Cronici 16:9,42; 2 Cronici 30:21

“Cântaţi, cântaţi în cinstea Lui! Vorbiţi despre toate minunile Lui!” 1 Cronici 16:9

— după mărimea Lui nemărginită: Psalmul 150:2

”Lăudaţi-L pentru isprăvile Lui cele mari, lăudaţi-L, după mărimea Lui nemărginită!” Psalmul 150:2

— des, de mai multe ori într-o zi: Psalmul 119:164

”De şapte ori pe zi Te laud, din pricina legilor Tale celor drepte.” Psalmul 119:164

— cu inimă neprihănită: Psalmul 119:7

”Te voi lăuda cu inimă neprihănită, când voi învăţa legile dreptăţii Tale.” Psalmul 119:7

— foarte mult: Psalmul 109:30

“Voi lăuda foarte mult cu gura mea pe Domnul, Îl voi mări în mijlocul mulţimii;” Psalmul 109:30

— cu bucuria pe buze, cu bucuria în suflet: Psalmul 71:23

“Când Te voi lăuda, voi fi cu bucuria pe buze, cu bucuria în sufletul pe care mi l-ai izbăvit;” Psalmii 71:23

— tot mai mult: Psalmul 71:14

“Şi eu voi nădăjdui pururi, Te voi lăuda tot mai mult.” Psalmul 71:14

— cu încredere: Psalmul 65:1

“Cu încredere, Dumnezeule, vei fi lăudat în Sion, şi împlinite vor fi juruinţele care Ţi-au fost

făcute.” Psalmul 65:1

— în fiecare zi: Psalmul 145:2

“În fiecare zi Te voi binecuvânta şi voi lăuda Numele Tău în veci de veci.” Psalmul 145:2

Slava copiilor poporului Domnului nu stă în aur, argint sau pietre scumpe; ci slava lor este a lăuda Numele Domnului Dumnezeu şi a se făli cu laudele Lui. (1 Cronici 16:35; Psalmul 106:47-48) Cântarea de laudă e parte din închinarea noastră înaintea lui Dumnezeu, chiar şi Domnul Isus împreună cu ucenicii Săi obijnuiau a cânta cântări de laudă. (Matei 26:30; Marcu 14:26)

Un lucru foarte important în slujirea noastră înaintea Domnului când cântăm este să credem în cuvintele Lui. (Psalmul 106:12); apoi în al doilea rând trebuie să nu uităm că Domnului trebuie sa-i aducem cinste atunci când ne închinăm înaintea Lui prin cânt (1 Cronici 16:42).

Atunci când îi aduci cinste lui Dumnezeu, nu cânţi orice, oricum si cu orice. Deci când cântăm Domnului trebuie să cântăm:

-→ cu instrumentele făcute în cinstea Domnului (pentru cântări în cinstea Lui): 2 Cronici 7:6; 1 Cronici 16:42 - ceea ce înseamnă că există o oarecare diferenţă între instrumentele de muzică, chiar daca seamănă mult intre ele -

-→ cu instrumente care să răsune în cinstea Lui: 2 Cronici 30:21 - nu folosim instrumentele Domnului şi pentru altceva care nu aduce slavă Lui; instrumentele muzicale ale copiilor poporului Domnului trebuie să îl premărească pe Dumnezeu.1 Cronici 23:5 -

-→ organizat sub privegherea celor iscusiţi şi a preotilor(slujirea în comun): Neemia 12:36;24; 1 Cronici 16:41

-→ cu instrumentele de muzică ale lui David, omul lui Dumnezeu: 2 Cronici 29:26; Neemia 12:36

Aşadar să fim foarte atenţi la aceea ce numim astăzi cântare plăcută Domnului. Tocmai de aceea în Amos 6:5 este scris: “Aiurează în sunetul lăutei, se cred iscusiţi ca David în instrumentele de muzică.” Astăzi sunt foarte mulţi cântăreţi, “formaţii” şi “grupuri de laudă ţi închinare” dar oare câţi sunt plăcuţi Domnului?

Biblia ne arată în 1 Corinteni 14:26 următoarele: “Ce este de făcut atunci, fraţilor? Când vă adunaţi laolaltă, dacă unul din voi are o cântare, altul, o învăţătură, altul, o descoperire, altul, o vorbă în altă limbă, altul, o tălmăcire, toate să se facă spre zidirea sufletească.” Aşadar e uşor de înţeles că cine cântă, trebuie să cânte spre slava Domnului şi îndeosebi spre zidirea sufletească a adunarii. Cei ce cântă să îşi arate talentul, sau intrumentele sau cu gând de aş face un nume, ori cu gând de a face un câştig din aceasta, chiar dacă cântă în adunare şi se numesc creştini, ei slujesc diavolului nu Domnului; sunt o scarba inaintea Domnului.(Proverbele 11:20; 15:8; 21:27)

Cerinţa Domnului dintotdeauna pentru poporul Lui a fost să fim sfinţi (Exod 20:31) Din cauza neascultării totale faţă de Cuvântul Său, în Vechiul Testament în poporul Domnului a aparut şi jocul(dansul). Chiar dacă datorită împietrii inimii lor le-a fost îngăduit, oridecateori când cineva a jucat -chiar dacă a cautat să motiveze că înaintea Domnului- a fost urmat şi o pedeapsă. (David nu a avut copii prin Mical niciodată, şi aceasta ca pedeapsă că nu s-a purtat cu cinste împaratul).

În Psalmul 149:3 şi 150:4 suntem îndemnaţi să lăudăm pe Domnul cu dans/joc. Astăzi nu mai sumtem sub lege când era îngăduit, azi sub har nu poţi, nu ai cum să îi aduci laudă Domnului prin ceva care ar trezi poftele trupeşti. Tocmai de aceea, pentrucă poporul nu trăia sfinţenia şi nu căuta curăţirea -ci plăcerea lor- în Amos 5:23 scrie: “Depărtează de Mine vuietul cântecelor tale; nu pot asculta sunetul lăutelor tale!”

Când s-a făcut inaugurarea Templului din Ierusalim, slava Domnului s-a arăt nu la dans, ci la sfinţire, căci sau sfinţit (2 Cronici 5:11-13). Să nu uităm faptul că niciunde în Biblie nu găsim scris că aproprierea de Dumnezeu s-ar fi făcut cândva prin *a lauda* pe Domnul prin dans, ci din contră, prin plânset, post, renunţare la fire; şi nu trezirea firii.(1 Samuel 7:2-3)

Cu atât mai mut astăzi când suntem în har stă scris: “Feriţi-vă de orice se pare rău.”1 Tesaloniceni 5:22 şi în Romani 6:6 scrie: “Ştim bine că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, pentru ca trupul păcatului să fie dezbrăcat de puterea lui, în aşa fel ca să nu mai fim robi ai păcatului;” aşadar dacă trupul nostru este dezbrăcat de puterea păcatului, nu vom face faptele firii pământeşti.

Vechiul Testament se supune noului legământ, tocmai de aceea în Noul Testament nici un apostol sau slujitor al lui Isus nu a dansat, nu a jucat, pentru că este un păcat, şi nu aduce slavă Domnului.

Să ţinem cu scumpătate porunca Domnului Isus care zice “Voi fiţi, dar, desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit.” Matei 5:48