TEXT: IACOV 2:1-13
SUBIECT: O GREȘEALĂ ȘI DOUĂ SOLUȚII PENTRU ÎNDREPTARE
Vs. 1 „Frații mei să nu...” și când spune să nu îns că Biserica făcea ceva, într-un fel și nu mai trebuia să facă acel lucru în felul acela. Biserica respectivă căzuse în practica unei greșeli iar Iacov ca un părinte spiritual încearcă să îndrepte greșelile care sunt în Biserică. Pt că Dumnezeu ne iubește așa cum suntem dar nu vrea să ne lase așa cum suntem.
„să nu țineți credința...” Credința creștină ori o ții așa cum trebuie ori n-o mai ții deloc. Dacă ții în mână un bibelou intact e bine dar dacă e ciobit degeaba îl ții căci înaintea lui Dumnezeu nu valorează nimic. Prin urmare apostolul spune: Aveți grijă să nu țineți credința ca pe un bibelou ciobit căci faceți o mare greșeală.
„...credința Domnului nostru Isus Hristos...” Credința nu-i a ta ci e a Domnului Isus și de aceea n-o schimba, n-o modifica ci trăiește-o așa cum a lăsat-o Hristos. Prin urmare chemarea Bisericii e să trăiască în originalitate și să nu alunece niciodată în adăugiri și completări de uz practic care n-au acoperiș biblic. Ex. 1 Cor.15:1-2.
Matei 5:18 Căci adevărat vă spun, câtă vreme nu va trece cerul şi pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile.
Iota e cea mai mică literă din alfabetul ebraic. Așadar:
La revelația pe care ne-o oferă Dumnezeu e importantă și indispensabilă fiecare literă. La ce scriem noi, literele și virgulele pot să fie umplutură de spațiu și text dar la ce scrie Domnul este o chestiune de viață și moarte. Și de aceea să ținem credința așa cum ne-a fost dată și să nu deviem cu absolut nimic de la ce a fost scris.
În vs.1 găsim expresia „ISUS HRISTOS, DOMNUL SLAVEI”, sau cu alte cuvinte singurul care te poate duce în slavă și care e stăpân pe toată slava și o dă cui vrea este Domnul Isus.
DOMNUL SLAVEI – îns că Isus Hristos a înviat și s-a înălțat în slavă. Și de fapt Ps.24:7 vb în mod prophetic despre înălțarea Domnului Isus și despre porțile veșnice care se deschid ca să-L primească în slavă. (PORȚI RIDICAȚI-VĂ CAPETELE…CA SĂ INTRE ÎMPĂRATUL SLAVEI).
DOMNUL SLAVEI – îns că toată slava tr s-o primească Domnul
DOMNUL SLAVEI – îns că are cea mai mare autoritate fiind mai presus de noi pământenii. (El este în slavă, noi pe pământ). Despre alții s-a putut spune domnul cetății sau domnul Romei dar numai despre Isus Hristos se poate spune Domnul Slavei. Mt.28:18. – Putere aici este exousia care îns autoritate. El este Domnul Slavei și are toată autoritatea. Și:
Dacă este Domnul slavei atunci are toată autoritatea să-ți poruncească cum să ții sau să nu ții credința în care ai intrat și care este a Lui. Este Domnul Slavei, și dacă nu vreți să mă ascultați pe mine sunteți obligați să-l ascultați pe El. Voi trăiți într-o greșeală iar greșeala tr îndreptată. Titlu.
ILUSTR. Catherine Middleton, ducesă de Cambridge, și soția printului William a scris o scrisoare de mulțumire și apreciere în 2008 pt organizatorii turneului de la Wimbledon și în această scrisoare a făcut o greșeală de ortografie și pentru asta au taxat-o toți și imediat a aflat toată media. Pt că la prinți și prințese nu se admite nici măcar greșeli de ortografie. Când greșesc oamenii obișnuiți nu-I taxează nimeni, dar când greșesc prinții și prințesele e cu totul altceva. Să nu uitați că noi suntem prinți și prințese și când noi facem greșeli, ne vor taxa oamenii și cu atât mai mult ne va taxa Dumnezeu.
I. GREȘEALA ATITUDINII ÎN RELAȚIONAREA FRĂȚEASCĂ
1. LA SERVICIILE DE ÎNCHINARE ERAU MAI APRECIAȚI BOGAȚII DECÂT SĂRACII VS.2-3.
Obs că în vs.1 se oferă un principiu iar în vs 2 se oferă exemplificarea, pt că e bine după fiecare principiu enunțat într-un mesaj, scriere sau expunere verbală sau chiar într-o discuție de evanghelizare de la om la om, după fiecare principiu biblic să se dea și un exemplu practic, lucru pe care noi îl numim ilustrație. Deci în versetele acestea avem un model apostolic de prezentare a mesajului biblic.
Vs.2 – Cuvântul adunare aici îns sinagogă. Epistola lui Iacov e scisă după 15-18 ani de la înălțarea Domnului în slavă iar creștinii nu aveau clădiri ci se adunau prin case, templu sau sinagogi. F.A.3:1 Întâlnirea Bisericii aici era la templu. Iudeii aceștia însă sunt în afara tării lor, aflați în diaspora, Iacov 1:1. Prin urmare ei n-au templu ci numai sinagogi ca să se adune toți. Iar sinagoga avea pt conducători un fel de catedră cu un scăunel sau băncuță pe care învățătorii își puteau sprijini picioarele. Iar la unii săraci frații conducători spuneau stai aici la picioarele mele.
Rețineți că biserica nu era doar un loc al bogaților sau doar al săracilor ci în Biserică existau membri sau cel puțin vizitatori și dintre bogați și dintre săraci. Pt că Biserica tr să fie locul unde să fie primiți toți oamenii indiferent de statutul social. În Biserică au loc și milionarii în euro și au loc și cei care abia fac față de azi pe mâine. Il Am predicat într-o adunare și la final prezbiterul de acolo mi-a spus: a venit un homeless desbrăcat până la brâu fiindcă a auzit că aici e biserică. Și au fost frați care au zis: - SCOATE-L AFARĂ. Presbiterul l-a pus să-și ia cămașa pe el, i-a cumpărat mâncare și a stat lângă el pe bancă în adunare până la final.
Uitați-vă la descrierea celui bogat și veți vedea două piese de îmbrăcăminte: haina strălucitoare și inelul de aur – cu alte cuvinte podoabă. Ispita bisericii este să aducă tot mai mult aceste două podoabe la serviciile de închinare. Tot mai mult se văd haine scumpe și în tot mai multe biserici podoabele se instalează ca la ele acasă.
Cineva a spus: ”Unii merg la biserică pentru a închide ochii, alţii pentru a privi hainele altora.”
Gen 35:2-3 – La Betel, în prezența lui Dumnezeu nu te poți duce cu orice haine. La Betel - și aici înțelegeți ce vreau să spun – nu se vine în bermude în șlapi sau fuste scurte și cu atât mai mult nu se vine în haine extravagante decoltate sau foarte scumpe. Ilustr. Marius Cruceru a scris la un moment dat un articol în care spunea: am fost cu fata mea să cumpărărăm îmbrăcăminte și n-am găsit decât dezbrăcăminte. În paranteza aceasta lărgită aș vrea să le spun tinerelor și părții feminine tinere din adunare: FERIȚI-VĂ DE DEZBRĂCĂMINTE! Și tot ca să se poată închina Domnului la Betel trebuiau să renunțe și la bijuterii. Gen.35:4. Atenție la cercei, brățări, lănțișoare. 1 Petru 3:3. Exod 33:5-6. Podoabele acestea erau aduse din Egipt. Egiptencele purtau cercei, brățări la picioare și alte podoabe. Iar Dumnezeu spune: În legământ cu Mine nu se poate trăi așa cum trăiește Egiptul. Dacă vreți cu Mine lepădați practica Egiptului și terminați-o cu podoabele. Dacă-ți place podoabele Egiptului stai în Egipt iar dacă vrei cu Domnul, dezlipește-ți Egiptul de inimă. Il. De curând am auzit despre anumite persoane care se pretind foarte spirituale că Domnul le-a spus să poarte cercei. Iar întrebarea mea este care Domn? Că Domnul Scripturii spune cu totul și cu totul altceva. Și nu mai rămâne decât domnul acestui veac. Așadar să avem grijă de cine ascultăm; pe Domnul Scripturii sau pe domnul veacului.
În biserică a intrat un om bogat și unul sărac iar Biserica a pus ochii pe cel bogat și imediat au început diferențele. Și aici aș vrea să spun ceva tranșant: cel mai groaznic loc unde te poți simți marginalizat e casa lui Dumnezeu. Aici fiecare tr să ne simțim egali în ochii lui Dumnezeu și cu aceiași valoare în ochii fraților. Col.3:11 – Aici nu mai este nici rob nici slobod - și vă asigur că unele erau hainele robilor și altele ale celor slobozi. Un tip de statut financiar aveau robii și cu totul alt statut financiar persoanele libere. Și cu toate acestea Pavel spune în Biserică nu ne mai luăm după ce are unul și ce are celălalt. Ilustr. O doamnă avea o servitoare credincioasă care în fiecare duminică era lăsată să meargă la adunare. Într-o zi mânată de curiozitate a mers și această doamnă împreună cu servitoarea. Predicatorul a vorbit despre rai pe care Domnul Isus l-a pregătit pt toți oamenii. La finalul slujbei, această doamnă s-a dus glonț la predicator și cu o vădită indignare, l-a întrebat: vreți să spuneți că voi moșteni cerul și voi merge în cer alături de servitoarea mea? La care predicatorul i-a răspuns: stați liniștită doamnă, la mândria dvs nu veți ajunge niciodată în același loc cu servitoarea. Aceiași mântuire o dă Domnul și la bogați și la săraci.
Luca 15:20: „ȘI S-A SCULAT ȘI A PLECAT”- ne vb despre momentul pocăinței fiului risipitor și mi-aș dori ca toți fii risipitori să aibe cât mai grabnic un astfel de moment. Priviți acum ce face Tatăl vs20 – l-a sărutat pe obraz. Și citeam că în vremea aceea sărutarea era încărcată de semnificație. Dacă erai rob sărutai picioarele superiorului sau sărutai mâna în cazul cel mai bun. Iar sărutul care îl dădeai pe obraz era sărutul pe care și-l dădeau egalii între ei. Cănd Tata l-a sărutat pe fiul risipitor pe obraz însemna că-l ridică la statutul de om liber. Dumnezeu ne-a făcut pe toți egali. Ex Luca 7:44-45 – Nu Mi-ai dat sărutare îns M-ai chemat în casa ta și nu M-ai considerat nici măcar ca pe un egal al tău; Te-ai uitat la Mine ca la o slugă și ca la un om pe care nu pui valoare. Nefericirea este că ce-a făcut Simon Fariseul cu Domnul Isus asta începem să facem noi cu semenii noștri care și ei din momentul pocăinței devin purtători de Hristos. Mt. 25:41-45. Problema unora din biserică este problema cu cei foarte neînsemnați. Dacă ar fi apărut Hristos Domnul într-o lumină, pt El ar fi făcut totul dar pt cei neînsemnați nu au făcut nimic.
Vs.4 – cine face diferențe între frați – chiar atunci când material ele există – e cuprins de gânduri rele care nu vin din partea lui Dumnezeu.
Vs.5 – Dacă cineva este mântuit el nu mai trebuie evaluat după ce are acasă ci după ceea ce are în cer. Cine s-a întâlnit cu Dumnezeu și are o relație personală cu Dumnezeu este o persoană bogată. Voi tr să vă uitați la o persoană nu așa cum o vede societatea, nici cum îl văd ochii voștri ci așa cum îl vede Dumnezeu. Iar dacă se pocăiește Dumnezeu îl vede bogat.
Nicolae Moldoveanu: SUNT STRĂIN ȘI CĂLĂTOR
N-AM AICI PALATE
DAR ÎN ȚARA FĂRĂ NORI
ALE MELE-S TOATE.
Așadar terminați-o cu diferențele între bogați și săraci fiindcă dacă îl primesc pe Hristos, înaintea lui Dumnezeu sunt egali.
1 Ioan 5:1 – Născut din Dumnezeu poate să fie oricine dar cu o condiție să creadă. Iar dintre vizitatorul bogat și sărac bogatul e posibil să nu creadă iar săracul e posibil să creadă iar dacă crede, săracul e mai bogat ca bogatul pt că bogăția bogatului e pământească pe când cea a săracului e veșnică și eternă.
Vs.6 – Cu alte cuvinte, niciodată, niciunde săracii nu sunt tratați cu dreptate. Săracii sunt asupriți. Așa fac bogații. Bogații iau drepturile săracilor, chinuiesc săracii și disprețuiesc săracii. Așa face lumea. Dar voi vreți să spuneți că ce face lumea cu săracii același lucru îl faceți și voi!? Chiar nu mai există nici o diferență între voi și lume? Aveți grijă copii la școală cum vă tratați colegii săraci. Aveți grijă frați și surori la serviciu cum îi tratați pe cei mai nevoiași. Dacă spui „dvs” unei persoane mai în vârstă și apoi întâlnești o persoană mai în vârstă dar săracă sau de etnie romă tot dvs tr să spui. Pt toți oamenii aceiași măsură. Tit 2:11-12:
· Cumpătate în relație cu mine
· Dreptate (și nu părtinire) în relație cu semenii
· Evlavie în relație cu Dumnezeu.
Și întrebarea este te încadrezi în acest grafic?
Iacov 5:1,4 – Aș vrea să vă spun că cine are o problemă mică în relațiile cu cei din biserică are o problemă cu mult mai mare în viața de acasă. Pt că cine își permite puțin în adunare își va permite mai mult acasă. Îi părtineau pe unii în adunare și îi înșelau de-a dreptul pe alții acasă. Și dacă se regăsește cineva aici să nu vă închipuiți că astfel de oameni vor intra în împărăția lui Dumnezeu.
Vs.9-10, 11 – Cu alte cuvinte cine încalcă un singur păcat din lege încalcă toată legea. Și chiar dacă n-ai ucis sau preacurvit dar ai avut în vedere fața omului, înaintea lui Dumnezeu ești la fel de vinovat ca orice preacurvar sau criminal. După acest verset cine marginalizează o persoană a încălcat toată legea și toate cele 10 porunci. Așadar ce e de făcut??
II. SOLUȚIA NR.1: IUBIREA VS.8
Obs că porunca iubirii este legea împărătească sau regina tuturor poruncilor. Cea care stăpânește sau cea care e cea mai mare peste toate poruncile e iubirea. Legea împărătească e potrivit cu ce spune Scriptura. Cu alte cuvinte cea mai mare îndatorire și poruncă de care oamenii tr să se țină nu e cea pe care o spune societatea ci aceea pe care o spune Scriptura. Iar Scriptura spune că legea împărătească e IubireA. Și întrebarea este cum stăm aici? Soluția ca să dispară toate relele dintre noi e iubirea. Exmpl. În societate se întâmplă tot felul de lucruri rele iar societatea spune secretul tr să fie justiția. Însă justiția nu poate stopa răul ci îl poate doar pedepsi. Domnul Isus a spus: toată legea se cuprinde în două porunci: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău… și pe aproapele tău ca pe tine însuți. Și aceasta pt că atunci când îl iubești pe Dumnezeu I te închini numai Lui, nu îți faci un alt chip cioplit, nu Ii iei Numele în deșert și când îți iubești semenii nu-l ucizi nu-I iei nevasta ca să preacurvești, nu-l furi și nu-l minți. Secretul pt stoparea răului în lume e iubirea. Singura cheie care poate deschide toate ușile închise în urma păcatului e iubirea. Și de aceea inima problemei de aici e tocmai problema inimii. Iacov 4:8. Problema voastră este în inimă. Chemarea din această zi e să te uiți în inima ta și să vezi câtă dragoste mai este acolo.
2 Tim.3:1-5 Printre alte lucruri problema oamenilor în vremurile din urmă e problema inimii și a lucrurilor pe care le iubesc. Și obs v.5 care spune „Având doar o formă…” Tragedia bisericii în vremurile din urmă este că riscă să-și piardă dragostea si să rămână doar cu o formă de evlavie. Ne uităm în relațiile dintre frați și găsim acolo o formă de amabilitate, găsim un zâmbet schițat a acceptare și discuții rezonabile dar de fapt nu e greu să-ți dai seama că totul este formă. „Pacea Domnului, Domnul să te Binecuvinteze” - și ai spus-o de formă.
DOMNUL ISUS: „În vremurile din urmă dragostea celor mai mulți se va răci”, și îmi doresc ca Dumnezeu să ne ajute să nu fim dintre cei multi, a căror dragoste coboară sub ZERO grade ci din cei puțini care îl iubesc pe Dumnezeu și îi iubesc pe frați.
2 Ioan vs.1 – Cine cunoaște adevărul este o persoană care iubește. De altfel:
1 Petru 1:22 „DECI CA UNII CARE PRIN ASCULTAREA DE ADEVĂR” –De adevărul lui Dumnezeu nu ascultă decât unii. – V-AȚI CURĂȚIT SUFLETELE PRIN DUHUL – cu alte cuvinte curățirea sufletului se face numai prin lucrarea Duhului Sfânt. – CA SĂ AVEȚI O DRAGOSTE DE FRAȚI NEPREFĂCUTĂ – cu alte cuvinte la dragostea creștină se ajunge printr-o inimă și un suflet curat. De aceea nu lăsa nici un păcat în sufletul tău pt că orice păcat îți otrăvește dragostea de frați. Uitați-vă acolo unde intră păcatul: - nu mai are dragoste de slujire, nici de facere de bine nici de biserică pt că păcatul din suflet îți otrăvește dragostea de frați. Și de aceea cercetează-ți inima și dacă este acolo păcat pocăiește-te pt ca izvorul dragostei să fie din nou curat. 1 Petru 1:22-23 - Dovada că ați fost născuți din nou este iubirea.
Fil1:7 - și aici punem o linie de atenționare: pe frați tr să-i ții totdeauna în inimă și niciodată în gât.
Și dacă nu poți să iubești și simți că este o legătură demonică în a face diferențe, a critica și a batjocorii anumite persoane atunci vino cu problema ta la crucea Domnului. Col.2:15 – Domniile și stăpânirile sunt biruite prin crucea Domnului Isus. Și de aceea adu la crucea Domnului Isus orice domnie și stăpânire din viața ta. Spune: Doamne am problema aceasta; mă stăpânește și n-o pot stăpânii. Spune-I păcatului pe nume și cere sângele lui Hristos să te curățească și să te elibereze. Pt că Domnul Isus a spus clar: „DACĂ EU SCOT DRACII CU DUHUL LUI DUMNEZEU ATUNCI ÎMPĂRĂȚIA A AJUNS PÂNĂ LA VOI” – cu alte cuvinte împărăția lui Dumnezeu e locul unde se primește eliberare.
III. SOLUȚIA NR.2: FAPTELE BUNE SAU FACEREA DE BINE VS.14.
Faptele bune întotdeauna sunt consecința iubirii. Apoc.2:4-5 - Ți-ai părăsit dragostea dintâi și apoi când zice întoarce-te nu spune la dragostea dintâi ci la faptele dintâi. Și aceasta pt că întotdeauna dragostea se materializează în fapte. Poți să faci fapte fără să iubești darn u poți iubi fără să faci fapte. Așadar soluția e aceasta: iubiți-vă semenii și apoi arătați-o prin fapte. Exod 23:10-11 are un titlu frumos și anume dragostea de aproapele dar când citim textul se vb despre fapte bune – CITAT. Dragostea de aproapele se vede nu doar în ceea ce spui ci și în ceea ce faci.
Așadar:
1. FACEȚI BINE CA EFECT AL IUBIRII.
2. FACEȚI BINE CA ȘI COMPLETARE SAU DEMONSTRARE A CREDINȚEI VS.14
Ceea ce spune Iacov aici este că credința mântuitoare e credința cu fapte. Niciodată o credință teoretică care nu se materializează în fapte nu te poate duce în cer.
1 Tim:5:8 Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, şi mai ales de cei din casa lui, s-a lepădat de credinţă şi este mai rău decât un necredincios.
Credința fără fapte nu e altceva decât lepădare de adevărata credință. Sau dacă vreți este o altfel de formă de apostazie. Lepădarea de credință se face în două feluri: A. – abandonul credinței pt a ne alipi de o trăire idolatră.
B. – alunecarea de la adevărul credinței la un surogat care caută să-I ia locul. Cuvântul spune clar: aveți grijă orice credință surogat e apostazie. Și de aceea credința cu fapte face tema unui subiect de doctrină iar Iacov știe că dacă se clarifică acest subiect, se clarifică și relațiile dintre frați. Cu alte cuvinte voi trăiți ce trăiți între frați pt că n-ați înțeles un adevăr doctrinar. În soluționarea acestei probleme se folosesc toate argumentele:
· Argumentul logic vs.14
Gândiți-vă logic, poate o credință care nu te interesează s-o trăiești să te mântuiască? Logic…
· Argumentul practic vs.15-16
În aceste versete se vb despre două lucruri care lipsesc: îmbrăcămintea și hrana iar acestea două formează cele două nevoi fundamentale ale omului. Cu alte cuvinte chemarea bisericii nu este să împlinească mofturile anumitor personae ci numai nevoile fundamentale și existențiale de viață. Nu dați bani ca cineva să meargă în concediu sau să se lăfăie ci dați bani pt o pâine și pt o haină acolo unde e nevoie. Nevoile de bază. Dacă cineva din voi le zice „du-te în pace” – iar aceste cuvinte erau salutul de despărțire al evreilor (vezi Jud.18:6; 1 Sam. 1:17), deci dacă numai atâta faceți și dacă numai saluturi aveți pt oameni și atât; dacă numai pace le spuneți și Domnul să te binecuvinteze, atunci întrebarea este la ce îți folosește o astfel de credință? Recitiți vs 16 final „LA CE I-AR FOLOSI”, lui nu lor. Ce folos și ce răsplată îți poate aduce o credință pur teoretică? Răspunsul este nicuna. Și întrebarea se poate continua: vrei ca înaintea lui Dumnezeu să nu ai nici o răsplată?
Il. Leonard Ravenhil a vizitat un om al rugăciunii și când a intrat în camera acestuia, omul se ruga. Și Ravenhil spune: am ieșit înapoi mergind cu spatele. Cineva l-a întrebat de ce? Și iată răspunsul care l-a dat: Pt că noi, niciodată nu trebuie să întoarcem spatele unei personae care face parte din familia regală. Oricât de sărac ar fi un frate sau o soră aceștia fac parte din familia regală și de aceea să nu le întorci spatele niciodată și mai ales dacă vrei un folos practic și etern din credința care o ai.
Vs.17 – În greacă cuvintele „ÎN EA ÎNSĂȘI” sunt de fapt „PENTRU EA ÎNSĂȘI”.Și ce înțelegem de aici este următorul lucru: credința fără fapte pt credința adevărată e o credință moartă. Și cum o persoană moartă nu te poate ajuta cu nimic tot așa și o astfel de credință. Cineva spunea: Iacov (aici) nu vorbește împotriva credinței ci pentru credință (și) nu pt că credința este inutilă ci …tocmai ca să nu fie inutilă.
· Argumentul volițional vs.20
Dacă vrei să înțelegi vei înțelege dar dacă nu vrei, nu vei înțelege niciodată. Așadar, este voința ta racordată la ceea ce vrea Dumnezeu pentru tine? Ilustr. Un predicator aflat în vizită într-o biserică mare, şi-a început predica astfel: „Predica de azi are trei idei principale.” Majoritatea oamenilor au căscat deja plictisiţi: auziseră fraza aceasta de multe şi nenumărate ori.
Predicatorul a continuat: „Prima idee: în acest moment, 2 miliarde de oameni nu au ce mânca.”
Reacţia comunităţii – la fel ca mai înainte: nici aceasta nu era ceva nou pentru urechile lor.
Predicatorul a zis atunci: „Cea de-a doua idee.”
Şi toată lumea a ciulit urechile…nu trecuse nici un minut şi el deja trecea la cea de-a doua idee! După o mică pauză, predicatorul a spus: „Cea de-a doua idee este că majoritatea dintre voi nu daţi nici un ban pentru asta.”
A mai făcut o pauză, după care a continuat: „Iar cea de-a treia idee este că adevărata tragedie în dreptul creştinilor de astăzi este că mulţi dintre voi, acum, sunteţi preocupaţi de faptul că am spun „ban”, iar nu de acela că am spus 2 miliarde de oameni muritori de foame.” Apoi predicatorul s-a aşezat.
Predica nu a durat decât un minut, a fost însă una dintre cele mai puternice predici. Problema se pune „dacă vrei”.
· Argumentul Biblic vs.21-23
Iacov aici se uită în Scriptură ca să vadă ce se spune despre credința lui Avraam. Și tot despre Avraam ceva ce pare contrar acestui text: Rom.4:2-3 – Obs. Aici că atunci când vorbim despre un subiect doctrinar (cum ar fi neprihănirea) tr să vedem ce zice Scriptura. Așadar ce zice Scriptura despre neprihănirea lui Avraam? Prin credință și doar prin credință iar când Iacov vb despre Avraam nu spune doar că a avut credință ci explică cum a lucrat această credință. Și citiți iarăși vs23 – Credința se poate vedea și în faptele care le faci. Credința e motorul și când motorul merge, roțile se învârt; și când se învârt te miști. De altfel vs.22.
Vs.26 – Credința lucrează și se manifestă în mod practic dar ea tot credință se numește. Credința fără fapte nu e credință. Credința cu sau în fapte nu e fapta ci e tot credință sau doar credință. Aceasta e adevărata credință. Iar fapta fără credință e simplă faptă. După cum trupul și duhul formează un întreg tot așa credința și faptele formează un întreg credința originală sau credința vie. Și dea Domnul să avem toți o astfel de credință.
· Argumentul judecății vs.12.
- legea slobozeniei face referire la legea care te face slobod din punct de vedere spiritual. Iar cine vrea să știe care e acea lege citiți Luca 4:18-19- Legea care te face slobod este Evanghelia. Dar acuma fiți atenți:
vs.12 – Aceeași Evanghelie și același Cuvânt care te face liber spiritual, va fi judecătorul tău înaintea Domnului. Așadar să și vorbim drăgăstos cu frații dar să și lucrăm drăgăstos și pe măsura cuvintelor față de ei.
