Întrebare: Când se va împlini săptămâna a șaptezecea din Daniel? Mă refer la Daniel 9:24-27, unde scrie că la mijlocul săptămânii va fi încetată jertfa: această săptămână se referă la viitor sau ea s-a împlinit deja? Doar la mijlocul săptămânii va înceta jertfa necurmată, dar noi știm că numai Hristos a putut face să înceteze aducerea jertfelor la Templu, pentru că El Însăși a devenit jertfă. Vă rog să mă ajutați să înțeleg acest subiect.
Conceptul că Domnul Isus este cel care a făcut să înceteze jertfa necurmată la mijlocul săptămânii a șaptezecea a lui Daniel aparține Elenei White. Potrivit învățăturii adventiste a șaptezecea săptămână a început odată cu botezul Domnului Isus, iar mijlocul săptămânii a coincis cu răstignirea Domnului Isus. Ei dau așa o interpretare celei de a șaptezecea săptămâni a lui Daniel:
Săptămâna aceasta, a 70-a, a început în anul 27 d. Hr. , o dată cu inaugurarea lucrării publice a Domnului Hristos la data botezului Lui. Ea se întinde până după răstignirea de la mijlocul săptămânii, din primăvara anului 31 d. Hr. , până la lepădarea iudeilor ca popor al legământului în toamna anului 34 d. Hr. (490 de ani după anul 457 î. Hr. , însemnează anul 34 d. Hr. ; vezi comentariul la v. 25 pentru metoda de calcul). Via a fost dată atunci altor vieri (Matei 21,41; comp. Isaia 5,1-7; GC 328,410). Timp de aproape 3 ani şi jumătate autorităţile din Ierusalim au tolerat lucrarea de predicare hotărâtă a apostolilor, dar ura lor s-a tradus în cele din urmă într-o acţiune hotărâtă de ucidere cu pietre a lui Ştefan, primul martir creştin, şi în persecuţia generală care a izbucnit atunci împotriva bisericii.
Întrucât cele 70 de săptămâni, sau 490 de ani, reprezintă o parte din perioada mai lungă de 2300 de ani, şi întrucât primii 490 de ani ai perioadei se extind până în toamna anului 34 d. Hr. , este posibil să se calculeze şi punctul final al celor 2300 de ani. Adăugând restul de 1810 ani ai celor 2300 de ani la anul 34 d. Hr. , acesta ne aduce în toamna anului 1844 ca fiind timpul când sanctuarul ceresc urma să fie curăţit. (sursa: mybible. ro)
Deci, potrivit acestei învățături, cele șaptezeci de săptămâni nu culminează cu a doua venire a Domnului Isus și „așezarea împărăției lui Israel”. (Fapte 1:6)
Am scris mai multe articole profetice, în care ați putea găsi mai multe despre cele șaptezeci de săptămâni a lui Daniel, de aceea în acest articol voi aduce doar câteva argumente prin care vreau să demonstrez că această interpretare este ruptă din contextul Bibliei.
1. Cele șaptezeci de săptămâni Dumnezeu le-a hotărât pentru poporul Israel și pentru Ierusalim până la mântuirea lui Israel ca și națiune și ungerea Domnului Isus ca și împărat (adică a doua venire a Domnului Isus ca Împăratul împăraților și Domnul domnilor):
Șaptezeci de săptămâni au fost hotărâte asupra poporului tău și asupra cetății tale celei sfinte, până la încetarea fărădelegilor, până la ispășirea păcatelor, până la ispășirea nelegiuirii, până la aducerea neprihănirii vecinice, până la pecetluirea vedeniei și proorociei, și până la ungerea Sfântului sfinților. (Daniel 9:24)
2. Dacă săptămâna a șaptezecea ar urma după a șaizeci și noua și ar fi început cu botezul Domnului Isus, atunci, s-ar primi că Unsul a fost stârpit la mijlocul săptămânii a șaptezecea, iar cetatea și sfântul locaș au fost nimicite după săptămâna a șaptezecea sau mai bine spus după a șaptezecea și cincea (anul 70 după Hristos).
Totuși textul de la Daniel spune că Unsul va fi stârpit și cetatea și sfântul locaș vor fi nimicite după săptămâna a 69 (7+62).
Să știi dar, și să înțelegi, că de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului, până la Unsul (Mesia), la Cârmuitorul, vor trece șapte săptămâni; apoi timp de șaizeci și două de săptămâni, piețele și gropile vor fi zidite din nou, și anume în vremuri de strâmtorare. După aceste șaizeci și două de săptămâni, unsul va fi stârpit, și nu va avea nimic. Poporul unui domn care va veni, va nimici cetatea și sfântul Locaș, și sfârșitul lui va fi ca printr-un potop; este hotărât că războiul va ținea până la sfârșit și împreună cu el și pustiirile. (Daniel 9:25-26)
3. Potrivit cu învățătura Domnului Isus (Matei 24:15-31) „urâciunea pustiirii” se va așeza în locul sfânt (va fi pe aripa Templului) înainte de a doua Sa venire:
De aceea, când veți vedea, „urâciunea pustiirii”, despre care a vorbit prorocul Daniel „așezată în locul sfânt”-cine citește să înțeleagă! - atunci, cei ce vor fi în Iudea, să fugă la munți; (15-16)… Pentru că atunci va fi un necaz așa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum, și nici nu va mai fi. (21)… Îndată după acele zile de necaz „soarele se va întuneca, luna nu-și va mai da lumina ei, stelele vor cădea din cer, și puterile cerurilor vor fi clătinate”. Atunci se va arăta în cer semnul Fiului omului, toate semințiile pământului se vor boci, și vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere și cu o mare slavă. (29-30)
4. Potrivit cu cartea Apocalipsa, înainte de a doua venire a Domnului Isus, va fi reconstruit Templul la Ierusalim și va fi restabilită închinarea la Templu, unde vor proroci cei doi martori a lui Dumnezeu timp de 1260 zile, ceea ce face trei ani și jumătate, iar după acești trei ani și jumătate ei vor fi omorâți de antihrist (fiara) și cetatea va fi călcat în picioare 42 luni, care face la fel trei ani și jumătate (Apocalipsa 11), timp în care, potrivit cu 2 Tesaloniceni 2, antihristul se va așeza în Templul lui Dumnezeu, dându-se drept Dumnezeu. Antihristul va fi nimicit la a doua venire a Domnului Isus.
Apoi mi s-a dat o trestie asemenea unei prăjini, și mi sa zis: „Scoală-te și măsoară Templul lui Dumnezeu, altarul și pe cei ce se închină în el. Dar curtea de afară a Templului lasă-o la o parte nemăsurată; căci a fost dată Neamurilor, cari vor călca în picioare sfânta cetate patruzeci și două de luni. Voi da celor doi marturi ai mei să prorocească, îmbrăcați în saci, o mie două sute șase zeci de zile. (Apocalipsa 11:1-3)
Când își vor isprăvi mărturisirea lor, fiara, care se ridică din Adânc, va face război cu ei, îi va birui și-i va omorî. (Apocalipsa 11:8)
I s-a dat o gură, care rostea vorbe mari și hule. Și i s-a dat putere să lucreze patruzeci și două de luni. Ea și-a deschis gura, și a început să rostească hule împotriva lui Dumnezeu, să-I hulească Numele, cortul și pe cei ce locuiesc în cer. I s-a dat să facă război cu sfinții, și să-i biruiască. Și i s-a dat stăpânire peste orice seminție, peste orice norod, peste orice limbă și peste orice neam. (Apocalipsa 13:5-7)
…protivnicul, care se înalță mai pe sus de tot ce se numește „Dumnezeu”, sau de ce este vrednic de închinare. Așa că se va așeza în Templul lui Dumnezeu, dându-se drept Dumnezeu. (2 Tesaloniceni 2:4)
Și atunci se va arăta acel Nelegiuit, pe care Domnul Isus îl va nimici cu suflarea gurii Sale, și-l va prăpădi cu arătarea venirii Sale. (2 Tesaloniceni 2:8)
…Și fiara a fost prinsă. Și împreună cu ea, a fost prins prorocul mincinos, care făcuse înaintea ei semnele, cu cari amăgise pe cei ce primiseră semnul fiarei, și se închinaseră icoanei ei. Amândoi aceștia au fost aruncați de vii în iazul de foc, care arde cu pucioasă. (Apocalipsa 19:20)
Ar mai fi multe de spus, dar diferite aspecte a acestui subiect le-am abordat în alte articole. Vreau să vă recomand câteva articole în care am abordat acest subiect:
A șaptezecea săptămâna din vedenia lui Daniel
Cine sunt împărații din Daniel 8 și 11?
Lacunele teoriei „un an pentru o zi” în interpretarea prorociilor din Daniel
Ce este „urâciunea pustiirii” așezată în locul sfânt?
