Psalmul 147 in intregime trebuie citit. Aceste schite pe care le scriu aici nu sunt pentru a le lua la amvon, ci pentru pregatirea de acasa. La amvon trebuie sa ajungi doar tu si Biblia, si atat, Duhul Sfant iti va da cu mult mai mult decat vei citi aici, asa incat lucrarea va fi a Lui si tu vei fi doar un vas sfant, folosit de Dumnezeu pentru zidire, sfatuire, mustrare, imbarbatare.
Totul incepe cu lauda si totul incepe de la a lauda.v1. Acest psalm incepe cu lauda si se termina cu lauda. Depinde pe cine lauzi, cand lauzi si cum lauzi.
-"este frumos sa laudam pe Dumnezeul nostru".De Ce?. Provocarile din viata personala: Oare sa fi tentat sa lauzi si pe alti dumnezeii? Dumnezeii acestui veac, idolii. De cate ori nu i-ai laudat? Idolii populari, actorii, cantareti, fotbalisti, oameni bogatii. De cate ori nu ai laudat pe vreunul din acestia? Gal 4:8
In dreptul laudelor sunt insusite 3 stari de baza:
1. este frumos
2. este placut
3. se cuvine.
Frumosul cu placutul face parte din starea unde omul sau materia este descrisa , atat ca si caracter cat si ca nuanta, cat si ca gust. Se cuvine face parte din starea unde omul are o obligatie morala fata de cineva care i-a facut un bine, sau fata de cineva care nu i-a facut nimic. In contextul de fata, se cuvine este raspunsul omenirii la atributiile lui Dumnezeu.
Este frumos- are culoare - neprihanirea(alba), are forma ( trup), are miros ( mireasma lui Hristos). Tine de desavarsire, tine de felul in care poti si esti invatat sa discerni ceea ce este frumos. Frumosul de la timpul de lauda multi il numesc talent, iar altii il numesc, faliment, iar o minoritate il numesc plictiseala.
Este placut- are gust, are culoare, sunt implicate simturile si vederea, discernamantul personal si cel de obste.
Se cuvine- atat mai pot face, as mai putea face si altceva? Nu exista dubii.
Dar oare ce l-a determinat pe psalmist sa isi inceapa scrierea Lui in asa nota, in asa presiune in ceea ce priveste laudele la adresa lui Dumnezeu?
Daca va uitati cu atentie la insusirile lui Dumnezeu de mai jos, si la descoperirile pe care avea sa le aibe psalmistul mai pe urma, se pare ca psalmistul constient de greutatea descoperirilor ce le-a primit, nu a vrut ca si poporul sa le primeasca dintr-o stare de atipeala, si nici de plictiseala, si nici de stare caldicica, asa ca psalmistul indeamna poporul la laude pentru ca este si frumos, este si placut, dar mai mult ca atat se si cuvine chiar.
Dumnezeu este la lucru printre oameni.
Si mai jos descoperirile o sa arate de ce se cuvine sa lauzi pe Dumnezeu.
Se cuvine sa lauzi pe Domnul pentru ca:
Dumnezeu lucreaza printre daramaturi si cu daramaturi.
1. Domnul zideste iarasi Ierusalimul. v2. Acest iarasi arata ca cel putin inca odata Ierusalimul a fost zidit de Dumnezeu.
a) Cand a zidit intaia oara Dumnezeu Ierusalimul? Cu ce materiale? Pe ce temelie? Cu ce slujitori? Cat a durat intaia zidire? Cat a ramas in picioare intaia zidire? Si cand a fost daramata intaia zidire?
b) Ai si tu principiul zidiri, asa cum il are si Dumnezeu, asa cum l-a avut si sutasul roman ( Luca 7:5). Zic si despre tine oameni ca sti sa zidesti pe unde mergi indiferent care este costul?
Dumnezeu lucreaza printre exilati si cu exilati( Ex: Iosif, Daniel, Neemia, Ioan-Apocalipsa)
2. Domnul strange pe exilatii lui Israel.
-strange( Matei 23:37)
A strange este un principiu Dumnezeiesc, a aduna, si a imprastia si a risipi este un principiu rau. Dar cum strange Dumnezeu?
- In primul rand personal, prin Isus Hristos
- In al doilea rand prin noi ( Matei 12:30)
De unde strange Dumnezeu?
-din exil- Efeseni 2: 1-6 si Coloseni 1:13,14. si Coloseni 2:13.
Noi toti suntem in exil in aceasta vale a plangeri, asa dupa cum scrie si Petru in 1 Pet 2:11 si 1 Petru 1:1.
Pe vremea lui Neemia cind s-au intors pentru prima data exilatii lui Israel din exil, nu au gasit cetatea Ierusalim rezidita, ci daramata, si zidurile daramate si portile arse ( Neem 2:5)
Dumnezeu lucreaza printre bolnavi si cu bolnavii
3. Domnul tamaduieste pe cei cu inima zdrobita.
A fost oare o noutate faptul ca Dumnezeu tamaduieste? Nu!. Dar aici contextul e cum nu se poate mai tragic.
Contextul: - Ierusalimul daramat; Ei departe de Ierusalim, departe chiar si de daramaturi; Exilati printre straini. Era normal ca in asa context oameni neprihaniti sa aibe inima zdrobita. Tu ai putea avea o altfel de inima. Stiti noi poporul roman, plecat din tara, printre straini, simtind binecuvantarile dintre straini, aproape ca nici nu ne-a mai pasat ca tara s-a daramat cu totul in urma noastra si a ajuns o ruina din ceea ce a fost. Indiferenta nu este o dovada a unei inimi zdrobite. Chiar daca inima de carne era neatinsa, fiindca cetatea a fost zdrobita, s-a socotit ca inimile lor au fost zdrobite. Ranile nu erau vizibile pe trupul lor, dar erau vizibile pe intinsul tarii daramate si pustiite, dar in omul lor dinlauntru erau ranii pentru ca in cetatea lor era necaz, era asuprire, era groaza, era neliniste, nu mai era pace. Exemplu cu inima zdrobita din pricina starii Ierusalimului, Neemia 2:2; Psalmul 137:1-5, Pavel in Romani 9:2,3.
V 3 arata ca sunt rani si inimi zdrobite. Fratilor, de acestia Dumnezeu se ocupa in mod special, dar numai dupa ce mai intai le pregateste o casa, un loc sigur, chiar daca aceea casa a trebuit sa fie rezidita. Nu exista stare mai grea decat sa fi departe de casa, exilat, zdrobit si ranit. Daca esti printre acestia, acest psalm este pentru tine. Legatul ranilor nu este o lucrare pentru oricine, Exemplu levitul, si preotul, si samariteanul. Nimeni nu leaga o rana daca mai intai nu e dispus sa o curete, daca nu o cerceteaza, daca sangele din rana nu este intr-un mediu curat oprit, iar daca rana este infectata. Rana nu se leaga oricum si nu de oricine. Astazi sunt multi care vorbesc inimi dar nu leaga rana, sau sunt multi care leaga rani dar nu ajung la inima.
De la versetul 1 pana la 3, lucrarile lui Dumnezeu sunt arate ca sunt facute pe pamant.
Dumnezeu este la lucru printre stele.
De la versetul 4, lucrurile par sa ia o alta directie, psalmistul vorbeste despre niste lucruri pe care in mod normal nimeni nu le poate dovedi, dar nici nimeni nu le poate contesta. Pentru a vedea asa ceva iti trebuie altfel de ochii. Iar acesti ochii ti poti forma numai dupa ce ai inteles ca este frumos, este placut si ca se cuvine sa il lauzi pe Dumnezeu. Dumnezeu lucreaza si la inaltime. Si la inaltime lucrurile trebuie administrate de cineva.
Puteti intelege acest verset?
- sa socoteasca numarul stelelor
- si sa dea nume la toate stelele.
Cate nume de stele cunoasteti voi? Cate nume de stele si galaxi se cunosc? Din pulberea de stele care exista mai presus de nori a putut cineva sa gaseasca cate un nume pentru fiecare stea?
Atributiile lui Dumnezeu nevazute de lume, dar vazute si intele de noi: Dumnezeu trece de la inima la inima, pe la inimile zdrobite, legand rani, iar apoi socotind numarul stelelor si dandu-le nume. De unde atata timp? Ce fel de pricepere este aceasta? Ce fel de puteri sunt desfasurate aici.
Dumnezeu socoteste numarul stelelor, dupa ce mai devreme L-a provocat pe Avraam sa faca acest lucru ( Geneza 15:5,6), si fiindca Dumnezeu a stiut ca Avraam ar avea o neputinta in ceea ce priveste socotitul stelelor, ca sa il puna la incercare I-a spus ca asa va fi si samanta lui Avraam de mare, adica noi Biserica lui Isus Hristos. Si Avraam a crezut pe Dumnezeu, iar Domnul i-a socotit acest lucru ca si neprihanire. Dar lucrarea lui Dumnezeu nu s-a terminat acolo si atunci, ca nu dupa mult timp, Dumnezeu se aproprie de una dintre aceste stele, din aceasta samanta a lui Avraam, si dupa ce o pune in numarul stelelor, ii da si un nume( Geneza 32:28): ISRAEL. Iar aceasta lucrare de a da nume stelelor, Dumnezeu si-o va termina acasa( Apocalipsa 2:17). Stelele au stralucire(1 Cor 15:41), stelele au nume. Familiile au nume. Tu ce nume ai? Din El isi trage numele orice familie.
Fata de atributiile lui Dumnezeu care sunt reactiile tale? Ce imagine are acum Dumnezeu in ochii tai?Cum credeti ca ca a reactionat psalmistul dupa ce a vazut pe Dumnezeu la lucru? Dupa ce vedeti si voi pe Dumnezeu la lucru, care este reactia voastra? Este ea asemenatoare cu a psalmistului?
Uitati-va la reactia psalmistului: v 5: Mare este Domnul nostru si puternic prin taria Lui, priceperea Lui este fara margini.
Iti vine sa crezi:
Ca Acela care este mare si puternic, si care are o pricepere fara de margini, se opreste astazi in dreptul tau? Se opreste astazi sa te tamaduiasca. Se opreste astazi sa iti lege ranile. Se opreste astazi ca sa te puna in numarul stelelor, si sa iti dea sansa la un nume nou( Galateni 3:7, si Galateni 4:28).
Dumnezeu lucreaza printre cei nenorociti si cu cei nenorociti.
Preferintele lui Dumnezeu v 6.
Intelegeti acest verset? Sprijina si doboara. Nu are doar o calitate, ci doua, pentru ca exista doua categorii de oameni. Nenorociti si rai. Ce lume? Ce imagine? Nenorociti care au nevoi. Si rai care sunt deasupra. Si atunci cind tu esti slab, atunci puterea Lui este facuta desavarsita pentru tine.
Principiul sprijinirii, este un principiu Dumnezeiesc, o calitate dumnezeiasca. Nenorocitii si ei sunt ai Domnului, chiar daca mai apar imagini cu ei pe retele de comunicare, cauza lor e sprijinita de sus, nu de jos. Dar pe unde ii gasesti? Unde stau ei ascunsi?
Aceasta stare de a sprijini, nu inseamna neaparat ca s-a ajuns la tarm, ai iesit din necaz, ai iesit din furtuna, dar asta inseamna ca vei reusi sa treci prin furtuna, vei reusi sa ajungi la tarm, vei reusi sa iesi din necaz, vei iesi din stramtorare, pentru ca esti ajutat, esti sprijinit. ( Exemplu personal: Imi aduc aminte de cand eram copil si faceam acele furcituri de fan, iar mai pe urma claile de fan, ca trebuia sa le sprijinim bine pe margine roata, roata, ca ele sa poata sa stea in caz de un vant mai tare, sau de ploii, dar si in timpul iernii sa nu cada sub zapada, pana aveau sa fie incepute si date la vite ca hrana. Deobicei, puneam proprele taiate, care la capatul de sus aveau ca o furca, si prin acea furca, sprijinul era desavarsit, ca putea fi propteaua cat de groasa, daca era ascutita deasupra, mai degraba ajuta claia de fan sa se destrame decat sa fie tinuta laolalta).
Tot asa si in aceasta lucrare Dumnezeiasca, fiecare care ajunge intr-o nenorocire, nu este dintr-o data stramutat intr-un loc de vis, ci este intarit, ca sa poata sa isi duca acei pasi de credinta pana la capat. Exemplu Pavel in cea de a patra calatorie misionara( Fapte 27). Desi a fost in mare nenorocire, si nenorocit am putea spune, totusi a fost intarit de Domnul si mai departe si el a putut intari pe ceilalti care erau cu el, pana chiar si pe capitan si pe carmaciul corabiei, ba inca, asa in starea de nenorocit a putut ca sa duca cel mai de pret lucru la Roma, Evanghelia lui Isus Hristos, deci avea si viziune, si avea si misiune, desi era nenorocit si inca in lanturi. Dar Dumnezeu stie si vrea si poate sa sprijine pe cei nenorocitii, aceasta este una din atributiile Lui. Dar tot Dumnezeu stie sa si doboare. Si nu pe oricine si nu oricand. Dumnezeu nu doboara niciodata un om neprihanit.
Dumnezeu intre nenorociti si stele, noi intre laude si cantari. Va convine? Noua insa ne-a ramas lauda, si cantarile. v7
Dumnezeu sta la cantare, asculta, se odihneste ascultandu-ne, noi cantam rar, da bine.....
Cantand cu multumiri. Am avea de ce sa fim multumiti ca sa avem si de ce sa cantam?
Se merita sa canti chiar daca esti in nenorocire? Se merita sa ii canti cu multumiri si daca esti in lanturi? Fapte 16:26,26. Stiai ca la cantarea de multumire se desfac legaturile, lanturile, catusele, obezile, puterile, stapanirile?
Adunati-va multumiri inainte de cantare. Aduceti-va aminte de binefacerile Lui inainte de orice cantare. Nu putem canta oricum, chiar daca cantam oriunde.
Dumnezeu lucreaza pentru nevoile pamantului
Daca ai vazut cerul acoperit cu nori, daca ai vazut ploaia cazand pe pamant, daca ai vazut iarba rasarind pe muntii, sa sti ca ai vazut doar o mica parte din agenda lui Dumnezeu de lucru. v 8
Dumnezeu lucreaza printre infometati si cu infometati.
Tu nu ai fost la ele, la vite, tu nu te-ai suit in cuibul puilor de corb ca sa ii hranesti, dar El, Dumnezeu, a trecut si pe la ei, cu mancare, ca mai tarziu acesti corbi sa treaca pe la tine, Ilie, pe la Chison, sa iti aduca paine si carne. v 9. Nimic nu ramane nefacut, intr-o asa gospodarie mare.
Ca daca chiar si pe un corb Dumnezeu il aude cind striga dupa mancare, si Dumnezeu ii da hrana, apoi cu cat mai mult noua celor facuti dupa chipul si asemanarea Lui, Dumnezeu nu ne va da hrana, si apa, haine si loc unde sa ne plecam capul, iar dincolo de acest pustiu, o casa, adevarata si vesnica.
Dumnezeu lucreaza iubindu-ne, si ne iubeste lucrand.
Ne iubeste Dumnezeu sa stiti!
Daca te temi de El, te iubeste Dumnezeu sa sti.
Daca nadajduiesti in bunatatea Lui, te iubeste Dumnezeu sa sti. v 11.
Si daca puii de corb nadajduiesc In Dumnezeu si striga dupa mancare si primesc hrana, apoi cu cat mai mult noi cei iubiti de El nu vom primi, nu pentru ca suntem buni, ci pentru ca El e Bun, iar noi ne temem de El si nadajduim in El.
Dumnezeu lucreaza cu portile noastre.
Dumnezeu ne binecuvanteaza copiii.
v13. Iar daca zavoarele tale nu mai pot tine portile inchise, Dumnezeu vine si le intareste, ca ele sa ramana, sa reziste, si aceste zavoare ale tale pentru porti, sunt acele roade ale Duhului Sfant, care pun frau portilor firi pamantesti.
Binecuvantati in mijlocul nostru- Copilasii nostri.
Fratiilor copii nostri nu sunt binecuvantati nici la subsolul biserici, nici la etajul cladirii, si nici in alte locuri, ci doar in mijlocul nostru. Intelegeti odata acest lucru, si bagati copilasii in adunari, nu ii mai tineti departe de voi, prin scolii duminicale.
Dumnezeu lucreaza acolo unde esti tu.
Pacea din tinutul tau incepe cu tine si de la Dumnezeu, El este pacea noastra, iar noi pacea lor, a oamenilor, a tinutului. v 14.
Dumnezeu lucreaza cu graul, cu cel mai bun grau.
Noua nu ne da Dumnezeu un grau de mana a doua, sau un grau cu rugina in el. Cel mai bun grau ne da Dumnezeu. Cum de la noi tot mai des ajunge pleava pe post de grau, ca si mancare ma refer?
Dumnezeu lucreaza descoperindu-ne Cuvantul Sau.
Ai simtit si felul acesta a lui Dumnezeu de lucrare? In dreptul tau nu al altora?
Amin.
Ciprian Muresan
Irlanda, 20.12.2016.
