Păcatul - introducere

INTRODUCERE

1. Păcatul  - paranteza neagră a universului, ceea ce e greşit în univers; „hamartia” ( păcatul - lb. greacă); „hamartanein” (a păcătui) – faliment, a greşi ţinta, drumul, scopul,  eşec. Binele şi răul (yin -yang) nu vor coexista veşnic

2. Păcatul – „o faptă, o vorbă sau o dorinţă contra legii veşnice” (Augustin); „neascultarea” (Ioan Gură de Aur).

I. ORIGINE – TEORII

A. Originea păcatului

1. Existenţa păcatului:

a) conştiinţa îl declară  (Romani 1:21-32)

b) religiile îl declară  prin noţiunile de jertfe, Dumnezeu, împăcare (Fapte 17:22)

c) logica umană şi istoria îl declară  (Iacov 4:1-4; Romani 7:14-21; Ieremia 40:2-3)

d) Biblia (Dumnezeu, credincioşii) îl declară  (Romani 3:23; 2 Tesaloniceni 2:7)

2. Păcatul original:

a) Satan (ispite proprii - Iacov 1:13; taina fărădelegii – 2 Tesaloniceni 2:7; Isaia 14:12;                    Ezechiel 28:11-19; 1 Ioan 3:8; Ioan 8:44)

b) natura păcatului luciferic: mândrie (Ezechiel 28); voinţă proprie (Isaia 14:12-14); patimă                    (Isaia 14:14)

c) păcatul îngerilor (2 Petru 2:4; Apocalipsa 12:3-4)

3. Intrarea păcatului în umanitate – universalitatea păcatului (Romani 3:23; Coloseni 3:22; 1 Ioan 1:8):

a) ispitirea  în  condiţia umană: Omul creat putea să păcătuiască sau să nu păcătuiască;              omul căzut  nu poate să nu păcătuiască;  omul născut din nou poate să nu păcătuiască; omul  glorificat nu mai poate să păcătuiască       

b) ispitirea în: trup (pomul bun de mâncat); suflet (plăcut la vedere); duh (cunoaşte bine şi rău); în poftă, mândrie, voinţă proprie - ordine diferită faţă de  Satan (Genesa 3:1-6). Toate sunt  împotriva  lui Dumnezeu şi a legii Sale (Genesa 39:9; Psalmul 51:4; Genesa 3:1)

c) Legea  învaţă păcatul (Genesa 2:17; Romani 3:20; 5:13; 1 Corinteni 15:56) şi  confirmă stăpânirea păcatului (Romani 5:21; 6:14; 7; Ioan 8:34). Toţi sunt păcătoşi prin Adam (Romani 5:12; 1 Împăraţi 8:46; Evrei 7:9-10; Romani 5:19). Omul păcătuieşte pentru că e păcătos, nu e păcătos pentru că păcătuieşte

B. Teorii despre păcat (O teorie falsă despre păcat este o învăţătură demonică care determină alte doctrine false despre Dumnezeu, Lege, Isus Hristos, răscumpărare şi sfinţenie)

1. Teorii necreştine:

a) ateistă - nu există păcat, este o eroare, nu există Dumnezeu

b) determinată (fatalistă) – nu există voinţă liberă (teofizia); omul nu trebuie condamnat 

c) evoluţionistă  - păcatul este animalul din noi (necesitatea  reincarnării)

d) hedonistică  - păcatul # plăcere, filozofarea  păcatului

e) mormonismul - păcatul este necesar pentru cunoaşterea binelui şi răului

2. Teorii creştine:

a) teoria inocenţei naturale (pelagiană)

b) teoria decăderii voluntare (arminiană)

c) teoria decăderii necondamnabile

d) teoria condamnării prin legământ

e) teoria condamnării pentru decădere

f) augustină – protestantă – unitatea naturală în Adam

II. DEFINIŢII – EFECTE

A. Definiţii biblice ale păcatului

1. Păcatul este o fărădelege (eb. pawsah; gr. parabasis) – a încălca legea, a trece peste linia de demarcaţie (1 Ioan 3:4; Exodul 34:7; Isaia 53:8; Daniel 9:24; Matei 15:2-3; Romani 4:15; Galateni 3:19; Evrei 9:15)

2. Păcatul este o neascultare (gr. parakoe) – a neglija auzirea (Matei 18:17; Romani 5:19; Evrei 2:2)

3. Păcatul este o insultă (eb. Chattath; gr. hamartia) – o ofensă; a păcătui, a căuta rezultate în afara capacităţii (Psalmul 32:1, 5; Isaia 53:10, 12; Matei 12:31; Romani 14:23)

4. Păcatul este o înşelare; hamartia asociat cu apate (înşelare -  Evrei 3:13) şi pricina de păcătuire (Luca 17:1-2)

B. Efecte ale păcatului  (Consecinţe inevitabile ale alegerii deliberate/voinţei libere; există  patru mii de cuvinte în Biblie despre alegere, voinţă)

1. Efecte imediate căderii prin Adam şi Eva:

           a) pierderea purităţii (Genesa 2:25; 3:7; Psalmul 104:2; 2 Corinteni 5:1-5); alungarea din Eden

            b) cunoştinţa binelui şi răului + legea conştiinţei (Romani 7:14-24; 2:14-15)

            c) legea faptelor (Romani 3:8 – frunzele de smochin)

            d) frica de Dumnezeu, în locul dragostei (Genesa 3:8;  3:9-13)

2. Efecte îndepărtate ale căderii, în rasa umană şi în timp - păcatul ereditar şi universal:

         a)  natura coruptă  a omului: duh (pierderea ordinii şi inversarea: trup, suflet, duh); suflet (Efeseni 2:1-3; 4:17-19; Genesa 6:5-12; Ezechiel 18:4); trup: boli, moartea

           b) judecata – blestem: Adam (Genesa 3:17-19); Eva (Genesa 3:16); pământ (Genesa 3:17-18 /2: 4-6, 15)

          c) moartea (Romani 5:12; 6:23): fizică – separare trupului de duh (Eclesiastul 12:7; Numeri 27:3);  spirituală – separare duhuui de Dumnezeu (Efeseni 2:1; Romani 8:6); veşnică – separare duhului de Dumnezeu în iazul  de foc (Matei 25:41)

III. LEGEA ŞI HARUL   (Luarea în considerare a păcatului şi eliminarea lui prin jertfă)

A. Legile lui Dumnezeu

1. Legea morală, ceremonială, civilă (Romani 5:13); înainte a funcţionat legea conştiinţei (Romani 5:14; 2:14-15; Genesa 3:7-10)

2. Legea faptelor – legea credinţei (frunze – miel jertfă)

3. Legea păcatului şi a morţii (Romani 7:23; 8:2) – Legea Duhului de viaţă; restaurarea prin Hristos - Duhul (Romani 8:1-4)

4. Legea dragostei / neprihănirii (Romani 13:8-10; Iacov 2:8-10; Galateni 5:23); Împlinirea legii din interiorul omului (Ieremia 31:31-34)

B. Harul  (Soluţia lui Dumnezeu pentru hamartia)

1. Isus mântuieşte de păcat (Matei 1:21), prin iertare (Matei 9:2; Coloseni 1:14; 1 Ioan 2:12)

2. Păcatul: acoperit (Psalmul 32:1-2; Romani 4:7);  spălat (Fapte 22:16; Evrei 1:3; 1 Ioan 1:7); şters (Fapte 3:19; Evrei 9:26); nu mai e luat în considerare (Romani 4:8)

3. Omul e eliberat (Romani 6:18; 8:2)

ÎNCHEIERE

1. Nu există nici o carte să condamne păcatul ca Biblia, dar nici una nu-i atât de sigură că s-a găsit rezolvarea şi remediu pentru păcat

2.  Toţi oamenii mor în Adam, iar cei eliberaţi de păcat vor domni în viaţă prin Hristos (Romani 6:23)