Experienţa Rusaliilor

Faptele apostolilor 2:14-32

Introducere

• Percepţii populare cu privire la sărbătoarea Rusaliilor

1. Încredinţarea Rusaliilor: Isus e Domn şi Mântuitor
   1. Dimensiunea intelectuală/obiectivă a acestei încredinţări: argumentul predicii lui Petru
      1. Lucrarea lui Hristos a arătat că El e trimisul lui Dumnezeu, însă liderii poporului L-au contestat şi L-au răstignit
      2. Coborârea Duhului Sfânt confirmă învierea şi mesianitatea Sa: a trimis Duhul Sfânt, după cum a prevestit (Ioan 14, 16)
   2. Dimensiunea personală/subiectivă: rolul Duhului Sfânt în a ne conferi încredinţarea lăuntrică despre identitatea Domnului Isus
      1. Copilul e convins că mama lui e cea mai bună mamă nu (doar) pentru că există argumente obiective ci pentru că există o legătură de naştere, de sânge şi de dragoste
      2. Duhul sfânt ne asigură această legătură de naştere (prin naşterea din nou), de sânge (ne face „rude de sânge” cu Hristos) şi de dragoste
2. Provocarea Rusaliilor: mărturia Evangheliei
   1. Mărturia cu orice preţ: inclusiv cu preţul martirajului
      1. Termenul grecesc martyria se referă atât la mărturie cât şi la martiraj
      2. Pentru biserica primară aceste două noţiuni erau strâns legate
      3. Importanţa asumării jertfei în mărturia creştină de astăzi: nu neapărat martiraj ci marginalizare, refuz, timp, efort etc.
   2. Mărturia în „limbi înţelese”
      1. Apostolii au vorbit în limbi pe care oamenii le puteau înţelege
      2. Tendinţa creştinilor de astăzi să vorbim limbi neînţelese (un limbaj cunoscut doar în biserici) şi nevoia de a învăţa să ne exprimăm într-un limbaj accesibil oamenilor (în societate, în diverse domenii profesionale)
3. Încurajarea Rusaliilor: Dumnezeu este în linia întâi de luptă
   1. În linia întâi a mărturiei noastre
      1. În Faptele Apostolilor, fiecare pas nou al bisericii este însoţit de o revărsare proaspătă a Duhului Sfânt:
      2. Astăzi, Duhul Sfânt pregăteşte, sensibilizează, convinge oamenii
   2. În linia întâi a trăirii noastre: faptele creştine nu sunt efortul nostru ci roada Duhului (Galateni 5:22)
   3. În linia întâi a slujirii noastre: slujirea noastră nu e bazată pe talentele şi resursele noastre ci pe darurile Duhului Sfânt
   4. În linia întâi a încercărilor noastre: El confruntă bolile (vindecările sunt făcute în numele lui Isus şi prin puterea Duhului Sfânt); El dă putere apostolilor să facă faţă arestărilor, temniţelor, aşa încât cartea Faptelor se încheie cu Pavel în lanţuri, vestind Evanghelia „fără nici o piedică” (Fap. 28:31)