Cele două pahare din joia mare: asemănări şi contraste

Mt. 26:30-46 

Introducere 

- Evenimentele din joia mare au în centrul lor două pahare o Paharul legământului (paharul de la Cină): viaţa creştină trăită ca parte a Noului Legământ o Paharul suferinţei (paharul din Gheţimani): nu suferinţa de care ai parte ca om (boli, accidente etc.) ci cele de care ai parte ca ucenic al lui Hristos 

I. Asemănări 

a. Nici unul nici celălalt nu au fost rânduite să le bei singur 

  i. Paharul legământului (v. 27b): Noul Legământ te leagă de Hristos şi de ucenicii Săi. Absurditatea unei vieţi creştine trăită în izolare. 

  ii. Paharul suferinţei: (v.36-38): Dacă Hristos nu a dorit să stea singur în faţa suferinţei, nu suntem noi mai noi mai tari decât El! 

b. Şi unul şi celălalt trebuie să fie însoţite de rugăciune (v. 27a, 39, 42, 44) 

  i. Importanţa rugăciunii pentru viaţa în Noul Legământ 

  ii. Importanţa rugăciunii pentru perioadele de suferinţă 

c. Şi unul şi celălalt presupun o decizie 

  i. Decizia de a primi paharul Noului Legământ: Hristos îţi oferă paharul iar tu trebuie să îl primeşti (v. 27) 

  ii. Decizia de a accepta fără cârtire suferinţele care sunt după voia lui Dumnezeu. Aceasta nu înseamnă că nu ai voie să te întrebi dacă e voia Domnului ca paharul să „treacă” de la tine (v. 39, 42, 44) 

II. Contraste 

a. Paharul suferinţei pune accentul pe om (Hristos suferă ca om); paharul legământului pune accentul pe Dumnezeu (iniţiativa divină; comp. Gen. 15) 

b. În cer nu ne vom mai întâlni cu paharul suferinţei ci doar cu paharul legământului (v. 29) 

Încheire 

- Cine se împărtăşeşte cu paharul legământului se angajează să fie gata şi pentru paharul suferinţei