Aspiraţia după dragoste

Ioan 21:15-19 

Introducere 

- Tema dragostei în muzică, pictură, filozofie etc. 

- Capacitatea dragostei de a mobiliza, de a da speranţe, fericire etc. 

- Dramele cauzate de eşecurile în dragoste 

- Abordarea acestei teme din perspectiva lui Petru – ucenicul cu care Domnul Isus a abordat cel mai direct subiectul dragostei (în textul de faţă, dar nu numai) 

I. O dragoste adevărată: dragostea arătată de Hristos lui Petru (şi nouă) 

a. O dragoste care vorbeşte (Ioan 1:42; Mat. 16:18) 

b. O dragoste care ridică (te ia de mână) atunci când te afunzi (Mat 14:28-30) 

c. O dragoste care împărtăşeşte bucuriile şi încercările 

   i. Pe muntele schimbării la faţă: (Mat.17:1) 

   ii. În Gheţimani (Mat.26:37) 

d. O dragoste care se jertfeşte 

   i. Ilustraţia „Dragostea lui Dumnezeu” 

e. O dragoste care e gata să o ia de la capăt: scăpările repetate ale lui Petru; Ioan 21 

II. Un răspuns pe măsură: răspunsul lui Petru (şi al nostru) 

a. A fi gata să renunţi la tot: „a lăsat totul” (Mat. 4:18-20) 

b. A fi gata să mărturiseşti public (Mat.16:16) 

c. A preţui părtăşia cu El (Mat. 17:2) 

d. A face orice ca să repari ce ai stricat 

   i. A plâns cu amar (Mat. 26:75) 

   ii. A alergat la Isus, pentru refacerea părtăşiei (Ioan 21:7) 

III. O decizie personală 

a. Răspunzând la întrebarea „Mă iubeşti tu?” (v. 15-17) 

b. Acceptând invitaţia „Vino după mine!” (v. 19)