Jason, îmbrăţişând crezul Bisericii Baptiste Bethlehem şi, invitându-l pe Tom Schreiner şi pe mine la serviciul de numire în funcţia de pastor, ai arătat care este descendenţa ta teologică. Semnul acestei descendenţe este o expresie apostolică care se găseşte în 1 Timotei 1:11, unde Pavel spune: „Evanghelia slavei fericitului Dumnezeu care mi-a fost încredinţată mie.” Fraza “Evanghelia slavei”, după cum bine ştiţi, mai apare într-un text din Biblie, textul pe care l-ai ales tu din 2 Corinteni 4:4: „Evangheliei slavei lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu.” Aşadar, “Evanghelia slavei fericitului Dumnezeu” este “Evanghelia slavei lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu.” Ceea ce înseamnă că slava lui Dumnezeu îşi găseşte expresia cea mai măreaţă în acţiunile care au dus la apariţia Evangheliei, adică moartea şi învierea lui Isus. Ținta finală a tuturor lucrurilor, după cum spune Pavel în Efeseni 1:6, este lauda slavei harului lui Dumnezeu. Aşadar, harul lui Dumnezeu reprezintă apogeul slavei Lui. Asta este clar. Și, spre uimirea îngerilor, apogeul harului lui Dumnezeu este jerfirea Mielului lui Dumnezeu. „Vrednic eşti Tu (slăvit eşti Tu, minunat eşti Tu) ca să rupi peceţile, căci ai fost junghiat” (Apocalipsa 5:9). Minunat! Apogeul slavei lui Dumnezeu este harul Lui, iar apogeul harului Său este jungherea Mielului. Iar ţie ţi-a fost încredinţată „Evanghelia slavei fericitului Dumnezeu”. Ai acceptat chemarea la o descendenţă a „Evanghelia slavei fericitului Dumnezeu”.
Îndemnul meu pentru tine, Jason, este să cunoşti adâncimea, să iubeşti înălţimea şi să trăieşti bucuria sfântă a acestei descendenţe. Acesta este îndemnul meu. Ca să te încurajez şi ca să înţelegi mai bine crezul acestei descendenţe, voi cita 16 dintre membri săi. De la Moise la Tom Schreiner. Bine? Atunci să începem.
1. Moise – vestind Cuvântul lui Dumnezeu israeliților care au fugit, Exod 14:17-18: „Eu voi împietri inima egiptenilor, ca să intre în mare după ei. Şi Faraon şi toată oastea lui, carele şi călăreţii lui, vor face să se arate slava Mea. Şi vor şti egiptenii că Eu sunt Domnul când Faraon, carele şi călăreţii lui, vor face să se arate slava Mea.”
2. Iov – îngenunchind în faţa sfinţeniei lui Dumnezeu şi lăsându-L să aibă ultimul cuvânt, Iov 40:8-10: „Vrei să nimiceşti până şi dreptatea Mea? Şi să Mă osândeşti, ca să-ţi scoţi dreptatea? Ai tu un braţ ca al lui Dumnezeu şi un glas de tunet ca al Lui? Împodobeşte-te cu măreţie şi mărime, îmbracă-te cu strălucire şi cu slavă!”
3. David – înălţându-se din nou şi din nou, în Psalmi, datorită măreţiei slavei lui Dumnezeu, Psalmul 8:1: „Doamne Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul! Slava Ta se înalţă mai presus de ceruri.” Psalmul 19:1: „Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui.” Psalmul 96:3-7: „Povestiţi printre neamuri slava Lui, printre toate popoarele minunile Lui! Căci Domnul este mare şi foarte vrednic de laudă. El este mai de temut decât toţi dumnezeii. Căci toţi dumnezeii popoarelor sunt nişte idoli, dar Domnul a făcut cerurile. Familiile popoarelor, daţi Domnului, daţi Domnului slavă şi cinste!”
4. Isaia – proclamând gelozia lui Dumnezeu pentru slava Sa fără egal, Isaia 42:8: „Eu sunt Domnul, acesta este Numele Meu; şi slava Mea n-o voi da altuia, nici cinstea Mea, idolilor.” Isaia 43:6-7: „Voi zice miazănoaptei: ‚Dă încoace!’, şi miazăzilei: ‚Nu opri, ci adu-Mi fiii din ţările depărtate şi fiicele de la marginea pământului: pe toţi cei ce poartă Numele Meu şi pe care i-am făcut spre slava Mea, pe care i-am întocmit şi i-am alcătuit.’”
5. Ezechel – avertizând Sionul că va avea de-a face cu Dumnezeul Cel Sfânt, Ezechel 28:22: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: ‘Iată că am necaz pe tine, Sidonule, şi voi fi proslăvit în mijlocul tău; ca să se ştie că Eu sunt Domnul, când Îmi voi împlini judecăţile împotriva lui şi când Îmi voi arăta sfinţenia în mijlocul lui.’”
6. Habacuc – anunţand una dintre cele mai mari promisiuni din toată Biblia, Habacuc 2:14: „Căci pământul va fi plin de cunoştinţa slavei Domnului ca fundul mării de apele care-l acoperă.”
7. Zaharia – încheind Vechiul Testament şi arătând că scopul central al lui Dumnezeu este slava Sa, Zaharia 2:5: „Eu Însumi – zice Domnul – voi fi un zid de foc de jur împrejurul lui şi voi fi slava lui în mijlocul lui!”
8. Isus – ne învaţă să ne rugăm pentru slava lui Dumnezeu, Matei 6:9: „Iată, dar, cum trebuie să vă rugaţi: Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău.” Ne învaţă să trăim pentru gloria lui Dumnezeu, Matei 5:16: „Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune şi să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri.” El Însuşi îl înviază pe Lazar cu o putere fără măsură, şi spune în Ioan 11:4: „Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea.” Şi, în ciuda omnipotenței Sale, El moare pentru gloria lui Dumnezeu, Ioan 12:23,27-28: „‘A sosit ceasul să fie proslăvit Fiul omului. Acum sufletul Meu este tulburat. Şi ce voi zice? Tată, izbăveşte-Mă din ceasul acesta? Dar tocmai pentru aceasta am venit până la ceasul acesta! Tată, proslăveşte Numele Tău!’ Şi din cer s-a auzit un glas care zicea: ‚L-am proslăvit şi-L voi mai proslăvi!’” Şi, în final, înalță cea mai dulce rugăciune despre dorinţele Sale cele mai arzătoare, cu privire la urmaşii Săi: „Tată, a sosit ceasul! Proslăveşte pe Fiul Tău, ca şi Fiul Tău să Te proslăvească pe Tine. Eu Te-am proslăvit pe pământ, am sfârşit lucrarea pe care Mi-ai dat-o s-o fac. Şi acum, Tată, proslăveşte-Mă la Tine însuţi cu slava pe care o aveam la Tine, înainte de a fi lumea. Tată, vreau ca acolo unde sunt Eu, să fie împreună cu Mine şi aceia pe care Mi i-ai dat Tu, ca să vadă slava Mea” (Ioan 17:1,4-5,24).
9. Pavel, sărbătorind scopul marii trimiteri odată cu venirea lui Isus, Romani 15:8-9: „Ca să dovedească credincioşia lui Dumnezeu şi să întărească făgăduinţele date părinţilor; şi ca Neamurile să slăvească pe Dumnezeu, pentru îndurarea Lui.” Rugându-se pentru unitatea bisericii în Romani 15:5-6: „Pentru ca toţi împreună, cu o inimă şi cu o gură, să slăviţi pe Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos.” Îndemnându-ne să trăim într-un chip vrednic de preţul plătit de Isus, 1 Corinteni 6:20: „Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Proslăviţi, dar, pe Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.” 1 Corinteni 10:31: „Deci fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru slava lui Dumnezeu.” Apoi, specificând foarte clar că slava lui Isus va contribui la slava Tatălui, Pavel spune în Filipeni 2:9-11: „De aceea şi Dumnezeu L-a înălţat nespus de mult şi I-a dat Numele care este mai presus de orice nume, pentru ca, în Numele lui Isus, să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pământ şi de sub pământ, şi orice limbă să mărturisească, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Hristos este Domnul.” Romani 11:36: „Din El, prin El şi pentru El sunt toate lucrurile. A Lui să fie slava în veci! Amin.”
10. Petru – arătându-ţi ţie Jason, în acest text pe care-l folosim mereu înainte de a predica, cum să slujeşti prin puterea lui Dumnezeu, spre slava Lui, 1 Petru 4:11: „Dacă vorbeşte cineva, să vorbească cuvintele lui Dumnezeu. Dacă slujeşte cineva, să slujească după puterea pe care i-o dă Dumnezeu: pentru ca în toate lucrurile să fie slăvit Dumnezeu prin Isus Hristos, a căruia este slava şi puterea în vecii vecilor! Amin.”
11. Ioan – bucurându-se din nou şi din nou de vrednicia lui Dumnezeu şi-a Mielului, în Apocalipsa 1:5-6: „A Lui, care ne iubeşte, care ne-a spălat de păcatele noastre cu sângele Său şi a făcut din noi o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeu, Tatăl Său: a Lui să fie slava şi puterea în vecii vecilor! Amin.” Apocalipsa 5:12-13: „Vrednic este Mielul, care a fost junghiat, să primească puterea, bogăţia, înţelepciunea, tăria, cinstea, slava şi lauda! Şi pe toate făpturile care sunt în cer, pe pământ, sub pământ, pe mare, şi tot ce se află în aceste locuri, le-am auzit zicând: ‘A Celui ce şade pe scaunul de domnie şi a Mielului să fie lauda, cinstea, slava şi stăpânirea în vecii vecilor!’”
12. Augustin – nu este dintre autorii inspiriţi de Duhul, dar care face parte din aceeaşi descendenţă. Marcând cea mai importantă zi din viaţa sa, ziua convertirii: „În ce mod m-ai scos din lanţul poftei sexuale, de care eram foarte strans legat şi de robia treburilor lumeşti, voi povesti şi voi mărturisi gloria Numelui Tău, Doamne, Ajutorul meu și Mântuitorul meu.” Confesiuni, Cartea VIII.
13. John Calvin – punând într-o singură frază ţelul vieţii sale: „Să pun înaintea omului, ca motiv principal al existenţei sale, zelul de-a arăta slava lui Dumnezeu.”
14. Jonathan Edwards – în cuvinte care nu au egal în ce priveşte slava lui Dumnezeu: „În Scriptură, tot ceea ce face referire la sfârşitul lucrărilor lui Dumnezeu, este inclus în acestă frază, ‘slava lui Dumnezeu’. Slpendoarea care străluceşte peste şi în om, se reflectă înapoi către astru. Razele de slavă vin din Dumnezeu, sunt din Dumnezeu, şi se întorc înapoi la origini. Astfel că, totul este din Dumnezeu, în Dumneze şi pentru Dumnezeu, El fiind începutul, mijlocul şi sfarşitul acestui proces.”
15. Tom Schreiner – mentorul tău a cărui viaţă şi cărţi abundă din crezul acestei descendenţe: „Scopul lui Dumnezeu în tot ceea ce face este ca să-Și ia slava pentru Sine, şi pentru Isus Hristos. Noul Testament este, în mod radical, centrat pe Dumnezeu. Am putea spune că Noul Testament este despre Dumnezeu, care este proslăvit în Isus Hristos, prin Duhul Sfânt. Istoria răscumpărării este esenţială în înțelegerea mesajului Noului Testament şi, totuşi, scopul ultim al lui Dumnezeu nu este împlinirea planului Său. El are un scop, o ţintă, un ţel pentru acest plan. Aici, scopul întregului plan de răscumpareare iese la iveală. Dumnezeu întocmeşte planul de salvare în aşa fel încât să fie proslăvit în Isus Hristos, pentru ca Numele Lui să fie onorat. Astfel, cel mai important lucru în viață este ca Numele lui Dumnezeu să fie onorat şi slăvit. Principalul scop al lucrării de misiune este slava lui Dumnezeu, ca Numele Lui să fie glorificat printre oameni.”
Jason, aceasta este moştenirea şi descendenţa în care ai intrat. Ceea ce ne aduce în momentul acesta al numirii tale ca pastor al Bisericii Baptiste Bethlehem. Prin aceasta tu vei îmbrăţişa crezul acestei biserici. Şi, făcând asta, nu doar că vei afirma că vei face din slava lui Dumnezeu în Hristos scopul cel mai înalt al slujirii tale, dar vei îmbrăţişa şi adevărul, cum că acest scop poate fi atins în bucuria focalizării pe Dumnezeu, a acestor oameni. Vei fi împreună lucrător cu ei, pentru această bucurie avându-L pe Dumnezeu în centru.
Voi încheia prin a-l cita pe ultimul membru al acestei descendenţe, Crezul bisericii.
Paragraful 3: Noi credem că Dumnezeu, din veşnicie, ca să arate măreţia slavei Sale pentru eternitate şi pentru bucuria crescândă a celor ce-L iubesc, a întocmit, prin înţelepciune şi prin sfântul sfat al voii Sale, în mod liber şi neschimbator a rânduit şi a cunoscut mai dinainte tot ceea ce se va întâmpla.
Paragraful 4: Neducând nicio lipsă în Sine Însuşi, nefiind împins de nicio nevoie în bucuria atotsuficienţei Sale, Dumnezeu S-a bucurat să-Şi arate pentru totdeauna în creaţie slava Sa pentru fericirea veşnică a celor răscumpăraţi, din fiecare trib, de orice limbă, din orice popor şi naţiune.
Paragraful 12: Noi credem că scopul ultim al Bisericii este să-L slăvească pe Dumnezeu în fericirea închinării crescânde şi veşnice.
Paragraful 14: Noi credem că sfârşitul tuturor lucrurilor din acest veac reprezintă începutul unei bucurii crescânde şi veşnice în inimile celor răscumpăraţi pe măsură ce Dumnezeu Îşi va arăta tot mai mult infinita şi inepuizabila măreţie şi slavă, pentru bucuria poporului Său.
De aceea Jason, îndemnul meu pentru tine este să înveţi care este adâncimea acestei descendenţe, să-i iubeşti înălţimile şi să trăieşti în sfânta ei bucurie, pentru că ţi-a fost încredinţată “Evanghelia slavei fericitului Dumnezeu”.
