Dumnezeu este Dumnezeul celei de-a doua șanse și al inceputurilor noi. Și dacă ți-ar prinde bine sau ai nevoie de niște zile glorioase ești în locul potrivit. Suntem la studiul despre viața și cartea Iosua care ne prezintă cum Dumnezeu a condus poporul Israel în cea mai minunată epocă din istoria națiunii. Zilele de glorie! Și dacă ți-ar prinde bine niște zile glorioase o să îți placă povestea lui Iosua. Înainte să începem în Iosua capitolul 9 și 10, cuvintele din declarația noastră vor apărea pe ecran și vreau să îți îndrepți umerii și spatele, să-ți umpli plămânii cu aer și să declari din toată inima. Sunteți gata? Aceste zile sunt zilele gloriei. Trecutul e trecut, viitorul meu e strălucit. Promisiunile lui Dumnezeu sunt adevărate și Cuvântul Lui e sigur. Cu Dumnezeu în ajutor, voi fi tot ceea ce vrea El să fiu, voi face tot ce dorește El să fac, și voi primi tot ceea ce vrea El să primesc. Aceste zile sunt zilele gloriei.
Doamne, mă rog chiar acum și te primim pe Tine în acest moment primim tot ceea ce Tu vrei să ne vorbești și te binecuvâtăm pe Tine! Te rugăm să ierți păcatele cele multe ale vorbitorului și lasă-ne să-L vedem pe Hristos și doar pe El. În Numele Lui ne rugăm și toată biserica spune: Amin!
Transmitem salutări celor din Fredericksburg, celor din partea de vest, nord și centrală, celor din Journey Fellowship și tuturor celor care ne urmăriți online: Ne bucurăm că sunteți aici! Mulți vă uitați în partea de jos ca să vedeți care va fi pasajul pentru săptămâna viitoare ca să puteți veni după ce ați citit pasajul. Nu, nu vă înșelați, ați văzut bine. Scrie pentru săptămâna viitoare că vom studia Iosua de la capitolul 11 până la 22. 11 capitole într-o singură predică. Ați face bine să vă aduceți mâncare pentru prânz! E puțin obositor să vorbim despre împărțirea țării copiilor lui Israel și cred că vom putea cuprinde totul în câteva săptămâni. E ca și cum am citi niște documente sau mandate, sau am trece prin niște dosare, dar sunt niște adevăruri acolo peste care vom trece în următoarele săptămâni. Cei care vreți le puteți citiți înainte și apoi le vom studia. Pentru astăzi, ne aflăm în Iosua capitolul 9 și 10. Nu uitați contextul. Suntem pe urmele copiilor lui Israel pe măsură ce moștenesc țara pe care Dumnezeu le-a dat-o. Ne uităm la acești șapte ani de succes nemaivăzut. De ce au primit atât de multă favoare? Ce putem învăța ca și noi să intrăm în țara noastră promisă? Punctul principal de astăzi este simplu: Roagă-te rugăciuni îndrăznețe!
Când colegul de lucru al lui Martin Luther s-a îmbolnăvit, reformatorul s-a rugat cu îndrăzneală pentru vindecarea lui. A scris mai târziu: „L-am implorat pe Cel Atotputernic cu vigoare. L-am atacat cu propriile-I arme citând din Scriptură toate promisiunile pe care mi le aminteam. Știind că rugăciunile mele trebuie împlinite și că Dumnezeu trebuie să-mi asculte rugăciunea dacă îmi pun încrederea în promisiunile Lui. Cu altă ocazie, Fredrick Mike C., prietenul lui Martin Luther, s-a îmbolnăvit. Luther I-a scris prietenului său spunându-i: „Îți poruncesc, în Numele lui Dumnezeu, să trăiești! Pentru că mai am nevoie de tine în lucrarea de reformare a bisericii. Domnul nu mă va lăsa să aud că ai murit, ci va îngădui să trăiești mai mult ca mine. Mă rog, aceasta este voia mea și voia mea să se facă! Deoarece tot ce vreau este să glorific Numele Domnului!” Când John Wesley traversa oceanul Atlantic pe vas, o mare furtună s-a ivit. Wesley era în cabina lui când și-a dat seama de încurcătura în care era. Când a văzut că furtuna redirecționează nava, el a răspuns prin rugăciune. Cunoaștem natura rugăciunii sale deoarece Adam Clark, un mare om de știintă, a fost acolo și a înregistrat rugăciunea în jurnalul său. John Wesley s-a rugat: „Atotputernic și veșnic Dumnezeu Tu ai putere oriunde. Și toate lucrurile slujesc scopului voii Tale. Tu ții vântul în pumnul Tău și apele sub picioarele Tale Tu ești veșnic Rege! Poruncește acestor vânturi și valuri să Te asculte și du-ne repede și în siguranță la portul spre care ne îndreptăm.” Wesley s-a ridicat de pe genunchi, și-a luat cartea și a continua să citească. Dr. Clark s-a dus pe punte și vântul era calm și vasul mergea în direcția bună. Când I-a spus lui John Wesley că rugăciunea lui a fost ascultată, Wesley nu a zis nimic. „Se aștepta atât de mult să fie ascultat,” scrie Clark, „încât i s-a părut ceva normal.”
Cât de îndrăznețe sunt rugăciunile tale? Pentru mulți, îndrăzneala în rugăciune este ceva nou. Vorbim despre a veni cu șoapte și smerenie înaintea lui Dumnezeu, despre a avea o mică discuție cu Isus. Dar agonia înaintea lui Dumnezeu, asaltarea cerului cu rugăciuni, a bate puternic la ușa cerului, a ne lupta cu Dumnezeu... nu ar fi acestea rugăciuni lipsite de respect, obraznice? Dacă ar fi așa, Dumnezeu nu ne-ar fi cerut să ne rugăm astfel. „Să ne apropiem, dar, cu deplină încredere de scaunul harului, ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, pentru ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie.” (Evrei 4:16) Eroul nostru, Iosua, a făcut acest lucru, dar nu înainte să nu îl fi făcut. Exemplul său ne învață cum să ne rugăm, dar și ce se întâmplă când nu ne rugăm.
Dacă doriți să completați spațiile libere, să vă spun despre timpul în care Iosua nu s-a rugat. În zile ce au urmat imediat după adunarea de la Sechem despre care am vorbit săptămâna trecută un grup de străini au intrat în tabăra lui Iosua la Ghilgal. Și i-au spus: „Robii tăi vin dintr-o ţară foarte depărtată” (Iosua 9:9) S-au prezentat ca fiind niște pelegrini umili dintr-un loc îndepărtat. Și totul se potrivea cu povestea lor: sacii cu cereale, sandalele, hainele lor erau învechite, chiar și pâinea lor era mucegăită și uscată. Pretind a fi aliații lui Iosua și laudă minunile lui Dumnezeu. Îi cer lui Iosua și oamenilor lui să facă un legământ cu ei. Iosua s-a sfătuit cu sfetnicii lui, a cântărit opțiunile și într-un final, a acceptat. Trei zile mai târziu, Iosua și-a dat seama că a fost înșelat. A fost păcălit. Oamenii aceștia nu veneau de departe. Erau dintr-un trib inamic, de la 32 km depărtare din Gabaon. S-au deghizat în haine învechite, au adus pâine uscată ca să-l păcălească pe Iosua. Au pretins că sunt străini pentru că știau ce a făcut Iosua celor din Ierihon și din Ai. Poate știau și că legea lui Dumnezeu scutea orașele din afara Canaanului, și fiindu-le frică, au recurs la înșelăciune. Ne întrebăm cum de Iosua și oamenii lui nu și-au dat seama?
Scriptura ne spune: „Bărbații lui Israel n-au întrebat pe Domnul.” (Iosua 9:14) Aici, Scriptura îi dă peste mâini lui Iosua. El nu s-a rugat. Practica poporului evreu trebuia să fie: roagă-te întâi, apoi acționează! Ei ar fi trebuit „Să se înfăţişeze înaintea preotului Eleazar, care să întrebe înaintea Domnului” (Numeri 27:21) Numai acest lucru nu l-a făcut Iosua. El și bătrânii lui au pus foarte atenți întrebări, au investigat povestea noilor veniți, dovezile lor, dar nu s-ar rugat. Și au intrat într-o alianță cu dușmanul pentru că nu au căutat sfatul Domnului. Această alianță s-a dovedit foarte repede a fi una cu probleme. Ceilalți împărați din Canaan i-au văzut pe gabaoniți, cei care s-au deghizat, ca trădători. Și acești cinci împărați s-au pornit să-i atace pe gabaoniți. Cinci armate împotriva unei națiuni. Erau depășiți numeric. Dar pentru că aveau o înțelegere cu Iosua, au mers la evrei să ceară ajutorul și pentru că Iosua și-a dat cuvântul, nu a avut de ales decât să le vină în ajutor. „Iosua s-a suit din Ghilgal, el şi toţi oamenii de război cu el, şi toţi cei viteji. Domnul a zis lui Iosua: „Nu te teme de ei, căci îi dau în mâinile tale, şi niciunul din ei nu va putea să stea împotriva ta. Iosua a venit fără veste peste ei, după ce a mers toată noaptea de la Ghilgal.” (Iosua 10:7-9) Acești cinci împărați nu aveau nici o șansă. S-au retras înainte să poată să atace. Probabil că nu se așteptau ca Iosua să răspundă cu o asemenea determinare. S-au întors și au început să fugă de armata evreilor care era pe urmele lor. Și în timp de Iosua venea în forță din spatele lor, norii au început să tune deasupra lor. Și dacă ați citit pasajul, ați observat în versetul 11 că „Domnul a făcut să cadă din cer peste ei nişte pietre mari.” Era ziua în amiaza mare! Iosua a văzut pietrele căzând, a anticipat apusul soarelui și a realizat că are nevoie de mai mult timp. Ziua aceasta trece prea repede. Era în avantaj, dar dacă se întuneca, inamicul ar fi avut timp să se regrupeze. De ar mai fi avut măcar încă câteva ore de lumină! Ar câștiga și ar da o lovitură decisivă în apărarea cananiților, așa că a început să se roage. Nu s-a rugat în legătură cu gabaoniții, dar nu a repetat greșeala.
Să vă spun ce s-a întâmplat când Iosua s-a rugat. „Atunci Iosua a vorbit Domnului, în ziua când a dat Domnul pe amoriţi în mâinile copiilor lui Israel, şi a zis în faţa lui Israel: „Opreşte-te, soare, asupra Gabaonului, şi tu, lună, asupra văii Aialonului!” Şi soarele s-a oprit, şi luna şi-a întrerupt mersul, până ce poporul şi-a răzbunat pe vrăjmaşii lui. Lucrul acesta nu este scris oare în Cartea Dreptului? Soarele s-a oprit în mijlocul cerului şi nu s-a grăbit să apună, aproape o zi întreagă. N-a mai fost nicio zi ca aceea, nici înainte, nici după aceea, când Domnul să fi ascultat glasul unui om; căci Domnul lupta pentru Israel. Şi Iosua şi tot Israelul împreună cu el s-a întors în tabără la Ghilgal.” (Iosua 10:12-15) Victoria lui Iosua din acea zi a fost completă! Evreii au învins pe cei 5 împărați inamici dintr-o singură lovitură. Cucerirea țării promise era garantată.
Ce a făcut diferența? Rugăciunea îndrăzneață a lui Iosua. Iosua a strigat către Domnul, I-a cerut Ziditorului Cerului să pună pe pauză circuitul cosmic. Cred că e interesant cum naratorul, știind că cititorii vor fi șocați de povestea relatată în cartea lui Iaser (Dreptului) care este un volum de relatări extra-scripturale ale poporului evreu, spune de fapt: Dacă nu mă credeți, citiți cartea de istorie! Cred că versetul care merită atenția ta este verseul 14: „Domnul a ascultat glasul unui om.” (Iosua 10:14) Dumnezeu în providența Lui a ales să audă și să ia aminte la cererea lui Iosua. Mai face El asta și astăzi? Ar mai face asta și astăzi? Ar mai putea El face asta și astăzi? Aceasta e întrebarea! Ne ascultă Dumnezeu când ne rugăm? Asemenea lui Iosua, treci prin lupte. Cinci împărați vor să te pună la pământ chiar acum: descurajarea, decepția, înfrângerea, distrugerea și moartea. Răcnesc în lumea ta ca un vuiet al forțelor întunericului și ținta lor este să te fugărească din nou în pustie. Ai două opțiuni: te poți întoarce să fugi sau poți să-ți îndrepți rugăciunea spre Dumnezeu. Răspunde cu rugăciune! Răspunde cu o rugăciune curajoasă, sinceră, continuă și îndrăzneață. „Domnul este lângă toţi cei ce-L cheamă, lângă cei ce-L cheamă cu toată inima.” (Psalmi 145:18) „[Domnul] nu este departe de fiecare din noi.” (Fapte 17:27) „Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi El Se va apropia de voi.” (Iacov 4:8) „Tatăl vostru care este în ceruri va da lucruri bune celor ce I le cer!” (Matei 7:11)
Nu pleca fără să înveți câteva lecții din viața de rugăciune a lui Iosua. Numărul 1: Consultă-L pe Dumnezeu în toate! Consultă-L pe Dumnezeu în toate! Vezi, tu ai nevoie de îndrumarea lui Dumnezeu. Gabaoniții s-au deghizat în pelegrini sărăcăcioși. Și dușmanul tău se deghizează „chiar Satana se preface într-un înger de lumină.” (2 Corineni 11:14) Dușmanul tău vine deghizat și spui e o doar o cină cu un bărbat însurat sau puțină distracție cu cu prietenii la clubul de noapte sau o oportunitate de a șterge din contul de cheltuieli. E viclean! Dar nu ești singur în apărarea ta. Caută-L pe Dumnezeu întotdeauna, imediat și repede. Trăiește cu o ureche îndreptată spre Cer. Aceasta este promisiunea Ta: „Încrede-te în Domnul din toată inima ta şi nu te bizui pe înţelepciunea ta! Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.” (Proverbe 3:5-6) Nu îi poți spune prea multe lui Dumnezeu. Oamenii se vor sătura să te asculte, dar El nu se va sătura niciodată. Alții vor spune că dai prea multe detalii, prea multe informații, dar Dumnezeu îți zice: „Spune-Mi tot!” „Vreau să aud totul!” Dacă contează pentru tine, contează și pentru Dumnezeu! Vedeți, relația noastră cu Dumnezeu este exact așa. Este o relație! Și invitația Lui este clară și simplă. El zice: „Caută faţa Mea!” (Pslami 27:8) și răspunsul nostru să fie: „Şi faţa Ta, Doamne, o caut!” (Pslami 27:8) E simplu! Rămânem în El și El rămâne în noi. Și pe măsură ce trecem prin viață El începe să ne spună: Întoarce aici! Mergi acolo! Nu ne dă tot ce avem nevoie dintr-o dată, ci pe măsură ce avem nevoie de ele.
Eu am încercat odată acest nivel de îndrumare cu soția mea, Denalyn. Foloseam GPS-ul de pe telefonul meu smart pentru a localiza o anumită destinație. Denalyn conducea și eu eram lângă ea cu telefonul în mână, uitându-mă pe telefon la hartă. Și, ca să mă destind, am dat mai încet volumul vocii de la GPS și i-am zis lui Denalyn că îi voi spune direcția exact când o să aibă nevoie. „Nu-ți fă griji,” i-am spus, „Fix când ai nevoie o să îți spun. Nici o secundă mai devreme!” Nu i-a plăcut planul meu. Ea vroia sa știe întregul itinerar de la început. Prefera să aibă toate informațiile și nu parțiale sau pe bucăți. I-am spus: „Asta e o pregătire spirituală bună! Dumnezeu lucrează în felul ăsta!” Dar ea repede mi-a spus: „Da, dar tu nu ești Dumnezeu!” Așa că i-am dat tot itinerarul. Dar Dumnezeu nu face asta! Nu procedează așa! Îți va da astăzi ceea ce ai nevoie pentru problemele de astăzi. Cuvântul Lui este lumină pe cărarea ta, nu un reflector în viitor. Îți va da astăzi ce ai nevoie pentru astăzi. Te va ajuta împotriva diavolului și va scoate la lumină viclenia lui Satan dar trebuie să ne consultăm cu El în toate lucrurile. Zilele glorioase sunt astfel pentru că învățăm să auzim vocea lui Dumnezeu care ne spune: Mergi aici! sau Mergi acolo! Scriptura spune: „Urechile tale vor auzi după tine glasul care va zice: „Iată drumul, mergeţi pe el!”, când veţi voi să vă mai abateţi la dreapta sau la stânga.” (Isaia 30:21) Vrei zile de glorie? Atunci adu orice decizie în fața tronului cerului! Fă tot ce poți chiar dacă simți că obosești cerul cu cererile și întrebările tale! Nu-ți întoarce urechea de la Dumnezeu. Și ca răspuns El va „pleca urechea spre mine.” (Pslami 31:2) Așteaptă ca Dumnezeu să îți vorbească înainte să acționezi. Ai răbdare! Verifică-ți inima! Dacă simți ceva, ia aminte și oprește-te! Mai întreabă-L odată pe Dumnezeu! Nu fă nici o mișcare până nu simți că Dumnezeu îți dă undă verde. Doar în acest mod vei putea birui înșelăciunea diavolului. Cere sfatul lui Dumnezeu în toate și cere-I lui Dumnezeu lucruri mărețe! Cere-I lui Dumnezeu lucruri mărețe! Fă ca și Iosua! Cere-I lui Dumnezeu să învingă dușmanii din țara promisă. Dacă asta presune să se oprească rotația pământului, așa să fie!
Vedeți, când vine vorba de înaintarea Împărăției, nici o cerere nu e irealistă! Amintește-ți cine ești! Acesta e marele mesaj a lui Iosua! Tu moștenești, nu lucrezi pentru țara ta promisă! Aceasta este țara ta promisă! Tu ai fost făcut pentru aceasta! Ești copilul lui Dumnezeu! Tu ești moștenitor al bogăției lui Dumnezeu! Noi... „am fost făcuţi şi moştenitori.” (Efeseni 1:11) Testamentul a fost făcut. Cerințele Curții au fost îndeplinite. Contul tău spiritual e plin. Apostolul Pavel spune: „Și voi n-aţi primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică; ci aţi primit un duh de înfiere care ne face să strigăm: „Ava!, adică: Tată!” Însuşi Duhul adevereşte împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi, dacă suntem copii, suntem şi moştenitori: moştenitori ai lui Dumnezeu şi împreună moştenitori cu Hristos, dacă suferim cu adevărat împreună cu El, ca să fim şi proslăviţi împreună cu El.” (Romani 8:15-17) Poți să te rogi rugăciuni îndrăznețe pentru că tu ești copilul lui Dumnezeu! Poți să te rogi rugăciuni îndrăznețe pentru că nu ești un om neînsemnat pe această lume. Ai fost cumpărat cu un preț și ai un loc în familia Lui. Deci vino înaintea lui Dumnezeu nu ca și un străin, ci ca un moștenitor al promisiunilor Sale. Vino cu tărie înaintea Lui, nu ca un băgăreț, ci ca un fiu în care locuiește Duhul lui Dumnezeu. Nu fi arogant în prezența lui Dumnezeu, dar nici nu te furișa în prezența Lui. Nu fii încrezut, dar nici timid! Vino la tronul prezenței lui Dumnezeu, fiind invitat de El. Și când vii la tronul prezenței Lui, toți îngerii dau înapoi și spun: Te recunoaștem! Tu ești unul din copiii Lui! Ești binevenit aici! Ai fost invitat de El, condus de Fiul Său, însoțit de Duhul Său, astfel că poți să-ți faci cererea cunoscută înaintea Lui, știind că El va face ce e mai bine. Nu datorită realizărilor tale, ci datorită realizărilor lui Hristos. Isus și-a vărsat sângele pentru tine, și în consecință tu îți poți vărsa inima înaintea lui Dumnezeu. Poate nu ai nevoie să se oprească soarele pe cer, dar ai nevoie să alungi ispita. Ai nevoie să se ridice ceața fricii. Ai nevoie să dispară cancerul. Nu ai nevoie de o zi mai lungă, dar probabil ai nevoie de o credință mai mare. O determinare mai puternică sau o chemare mai înaltă. Primul tău răspuns când vine ispita sau necazul să fie rugăciunea îndrăzneață! Roagă-te împotriva pornografiei care îl împresoară pe soțul tău! Roagă-te împotriva vinovăției care o apasă pe soția ta! Roagă-te împotriva violenței din orașul nostru! Roagă-te împotriva răului din cartierele și corupția de pe străzile noastre! El ascultă rugăciunile oamenilor Lui și El este parțial față de copiii Lui. El aude rugăciunile tuturor oamenilor, dar în mod special, aude rugăciunile celor care și-au pus încrederea în Fiul Său ca să fie salvați. Acesta este privilegiul tău, dar și responsabilitatea ta, iar El te va asculta când te rogi. În timp pregăteam această predică, am avut ocazia să conduc un grup de 500 de oameni în Israel.
Într-o dimineață, am avut studiu biblic pe treptele dinspre sud ale Muntelui Templului. Acest peisaj minunat a rămas aproape la fel ca acum două mii de ani când Isus și ucenicii Lui se adunau acolo. Grupul nostru avea soarele pe partea de est a umărului stâng și zidurile tempului la spate. În spatele lor era Domul Stâncii, a treia cea mai sacră locație a lumii musulmane. Pentru discurs, am ales o frază din Ioan 3:16 „pe singurul Său Fiu”. În timp ce stăteam în locul în care Însuși Isus a stat părea potrivit să iau în considerare afirmația pe care El a făcut-o. Că El a fost singurul Fiu al lui Dumnezeu și faptul că stăteam la umbra unei moschee dedicate lui Mohamed accentua și mai mult contrastul. După câteva minute de mesaj, o voce misterioasă a început să batjocorească cuvintele mele Avea un ton ascuțit, era eterică. De fiecare dată când spuneam „Singurul Fiu” repeta după mine „Singurul Fiu...” De fiecare dată când spuneam Numele lui Isus se auzea o voce accentuată de undeva: Isus... Isus... Isus... Întreruperile erau specifice conflictului spiritual, Hristos fiind din nou proclamat într-un loc sfânt, într-un oraș sfânt unde El a stat, Hristos fiind batjocorit și acum unde a fost batjocorit și atunci. Autoritatea lui Isus era declarată și autoritatea lui Hristos era depreciată. Mi-am dat seama că vocea venea din spatele oamenilor, dar nu am văzut de unde, m-am uitat la ziduri și nu am văzut nimic. Oamenii au început să se întoarcă să vadă de unde vine vocea, la fel și ghizii și gărzile, dar nimeni nu a putut localiza. Cu cât predicam mai mult, cu atât repeta mai mult după mine. Din frica de a mă lăsa învins de acestă forță ciudată am decis să nu mă opresc. A doua parte din mesajul meu a fost: Hristos, singurul Stăpân. Și în loc să predic această idee, am decis să mă rog această idee. Isus este autoritatea supremă a acestui loc, a oricărui loc și oriunde mă rog. Asta vă include și pe voi, demoni, slujitori ai iadului, sau chiar Satan însuși, dacă tu ești acela care emite această voce. Nu ești binevenit la această întrunire! Am repetat declarația de câteva ori și grupul a început să strige: „Amin!” să aplaude să se ridice în picioare, și în câteva momente vocea a tăcut. Complet! Ca și cum un întrerupător a fost apăsat. Am terminat studiul biblic în liniște. Apoi i-am spus ghidului: „Probabil ați găsit vinovatul.” El mi-a spus: „Nu l-am găsit nicicum! Am încercat, dar nu l-am găsit.” Unii ar spune că tăcerea bruscă a fost doar o coincidență, dar eu aleg să nu cred asta. Eu o consider providență. Acolo unde autoritatea lui Hristos este proclamată, când un copil al lui Dumnezeu declară prezența lui Dumnezeu, Satan trebuie să plece. Împotriviți-vă diavolului și el va fugi de la voi! Aceasta este autoritatea care ți-a fost dată ca și copil – fiu sau fiică – a lui Dumnezeu. Și aceasta include orice voce, orice forță care încearcă acum să te izgonească din țara promisă. Amintește-ți, Dumnezeu se luptă pentru tine! „Nu veţi avea de luptat în lupta aceasta: aşezaţi-vă, staţi acolo şi veţi vedea izbăvirea pe care v-o va da Domnul.” (2 Cronici 20:17) Biserică, cheamă-L pe Dumnezeu! Cheamă-L pe El! Declară Numele lui Isus! „Cereţi, şi vi se va da.” (Matei 7:7) „Tot ce veţi cere cu credinţă, prin rugăciune, veţi primi.” (Matei 21:22) Tu nu ești fără speranță atâta timp cât poți să te rogi! Nu ești niciodată singur. S-ar putea să crezi că ești și să simți că ești, dar vreau să îți spun că ești la o rugăciune distanță de o nouă zi! Continuă să te rogi, să vorbești, să ceri sfatul Domnului în toate. Ține o ureche îndreptată spre Cer și cheamă-L pe Dumnezeu să facă lucruri mărețe. Poate va trebui să aduci puțin mai multă cremă de protecție solară pentru că această zi a victoriei care te așteaptă va dura mult timp. Primiți aceasta? Amin!
Mulțumesc, Doamne, pentru promisiunea pe care ne-ai dat-o, că rugăciunile noastre sunt ascultate și Dumnezeu din Ceruri ia aminte la ele. Astăzi, stăm tari pe această promisiune. Nu suntem neputincioși, nu suntem fără putere, nu suntem fără resurse, nu suntem fără tărie datorită rugăciunii. Iartă lipsa noastră de rugăciune, dă-ne inimi curajoase în rugăciune. Ne rugăm acestea în Numele lui Isus Hristos, Regele nostru. Și toată biserica spune: Amin!
