Prețul uceniciei
” Și nădejdea noastră pentru voi este neclintită pentru că știm că, dacă aveți parte de suferințe, aveți parte și de mângâiere.” 2 Corinteni cap.1; 7.
” Eu socotesc că suferințele din vremea de acum nu sunt vrednice să fie puse alături de slava viitoare, care are să fie descoperită față de noi.” Romani cap.8:18.
” De-a lungul istoriei milioane de oameni și-au sacrificat viața de dragul lui Hristos. Ei au fost aruncați în închisori, torturați în multe feluri și chiar pedepsiți cu moartea. Milioane de oameni au renunțat la locul de muncă, au îndurat batjocuri, au fost alungați de familie și au ales, mai degrabă, să înfrunte persecuția religioasă decât să-L părăsească pe Hristos. Numai Dumnezeu știe cât de mult au suferit acești credincioși ai Săi!” 1 Petru 2:21.
Apostolul Pavel ne-a avertizat:” De altfel toți cei ce voiesc să trăiască cu evlavie în Hristos Isus vor fi prigoniți.” 2Timotei cap.3:12. Și apostolul Petru scria:” Și la aceasta ați fost chemați, fiindcă și Hristos a suferit pentru voi, și v-a lăsat o pildă ca să călcați pe urmele Lui.” 1 Petru cap.2:21. Trebuie să fim conștienți și să acceptăm acest adevăr: de când ne-am angajat prin legământ să slujim pe Dumnezeu și ne-am născut din nou, trebuie să fim oameni înnoiți prin Duhul Sfânt, oameni ai credinței, ai slujirii, gata oricând să rabde și să sufere pentru Domnul Hristos, ținând cu orice preț la ascultarea de poruncile lui Dumnezeu și la trăirea în lumina Cuvântului Său. Matei cap.5:1-16. Pentru adevăratul creștin și adevăratul ucenic al Domnului Isus Hristos, blândețea și smerenia inimii, precum și spiritul smerit care se tăgăduiește pe sine, aceste caracteristici au o valoare mare. Pentru a ne consolida poziția de ucenici ai Domnului, să căutăm în permanență comuniunea cea mai strânsă cu Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul și Învățătorul nostru, să învățăm din școala Sa pentru a deveni smeriți și blânzi cu inima. Să facem faptele Domnului nostru Isus Hristos, și în felul acesta prezentăm Împărăția Sa și grăbim venirea Sa. Ioan cap.15:4.5.
Dumnezeu a fost și este credincios făgăduințelor Sale, care ne spun că va răsplăti pe fiecare după munca și sacrificiul ce l-a depus pentru El și pentru cauza Evangheliei Sale. Matei cap.16:27; Apocalips cap. 22-12. Având în vedere acest lucru să credem că ce a promis Dumnezeu va face: noi așteptăm cu nerăbdare cerurile cele noi și pământul cel nou, pregătite de Dumnezeu pentru poporul Său de sfinți. 2 Petru cap. 3:13,14. Domnul Hristos a spus ucenicilor Săi că ei se pot bucura încă de pe acum de principiile Împărăției Sale care erau înlăuntrul inimii lor: dragostea, bucuria, pacea, mila, dreptatea, curăția. Romani cap. 14:17,18. Trebuie, ca în mod concret, să avem pe Domnul Isus Hristos pe primul loc în viața noastră, chiar mai presus de familie. Aceasta dovedește credința și dragostea noastră pentru Dumnezeu și având Duhul Sfânt în inimă vom avea și cea mai mare dragoste și considerație pentru Dumnezeul nostru. Astfel suntem îndemnați la o profundă ascultare de poruncile Sale indiferent cât ne-ar costa, chiar și viața noastră. Ioan cap. 14:15,16; Apocalipsa cap. 14:12,13. Dar prioritatea numărul 1 din viața noastră este respectul și ascultarea de Dumnezeu motivate de dragoste pentru El. Matei cap. 22:37,38; Luca cap.10:27.
Unii dintre cei credincioși ajung să fie persecutați chiar și de cei din casa lor. Luca 12:52,53. Nu suntem vrednici ucenici ai Domnului, dacă nu-L iubim cel mai mult și dacă nu ne luăm Crucea Lui și nu mergem pe urmele Sale. Luca 21:19.
” Temelia planului de mântuire a fost pusă cu jertfă. 1 Timotei 2:5,6. Domnul Isus Hristos a lăsat curțile cerești, a venit pe pământul acesta și S-a făcut sărac, pentru noi și prin sărăcia Lui să putem deveni bogați. 2 Corinteni cap. 8:9. Hristos a fost piatra din capul unghiului clădirii, iar noi trebuie să clădim pe această Temelie. Fiecare dintre noi trebuie să aibă un spirit de tăgăduire de sine și de sacrificiu. Viața lui Hristos pe pământ a fost altruistă, marcată de smerenie și de sacrificiu. Oare Mântuitorul lumii să practice pentru noi tăgăduirea de Sine și sacrificiul, iar mădularele trupului Său să practice îngăduința de Sine? Tăgăduirea de Sine este o condiție esențială a uceniciei.” Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de Sine, să-și ia crucea în fiecare zi și să mă urmeze.” Luca cap. 9:23,24” ne spune Domnul Isus.
A fi ucenic a Domnului Isus Hristos presupune să credem în El, să ne însușim ca normă de conduită toate învățăturile și poruncile Sale. Să-L iubim mai mult decât orice altceva și să mergem pe urmele Sale - să fim ca El în caracter și în fapte. A fi ucenic înseamnă a accepta pe Domnul Isus Hristos ca Mântuitor și Domn al nostru. A urma pe Domnul Isus înseamnă să fim și dispuși să fim părtași la patimile Sale, să fim dispuși să suferim cu răbdare și credință pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos. Cu viața aceasta trăită după voia Domnului și în lumina Cuvântului Său o câștigăm pe cea veșnică în Împărăția Sa. Să fim gata pregătiți și tari în credință pentru orice fel de încercare, prigonire și suferință pentru Numele Domnului și pentru cauza Evangheliei Sale. O calitate esențială a ucenicului este să avem dragoste neprefăcută unii pentru alții, chiar și pentru vrăjmașii noștri. Luca cap.21:12-19; Ioan cap.13:34,35; cap.15:17-20 și cap.16:1,2.
” Fiecare candidat pentru botez ar trebui să înțeleagă înainte de a intra în acest legământ, faptul că Domnul Isus Hristos i-a încredințat o cruce, fără de care nu poate deveni ucenicul Său. Matei cap.16:24-26. Lumea de azi s-a schimbat mult față de cea din primele secole, când creștinii plăteau cu viața pentru că-L urmau pe Hristos. Există totuși unele state pe glob, unde credința creștină nu este acceptată și este întâmpinată cu violență. Totuși, mai periculos decât aceasta este climatul în care ne găsim mulți dintre noi, acela de indiferență. Secularismul și materialismul ne-a invadat viața, lăsându-ne prea puțin timp pentru căutarea spiritualității autentice și pentru interesul personal de a pune pe Dumnezeu pe primul loc în viață.”
O altă caracteristică ce trebuie să o avem ca adevărați ucenici ai Domnului este aceea de a ne supune disciplinei Sale, căci prețul uceniciei mai presupune disciplină și ascultare.” Orice imbold, orice gând, orice ambiție și orice dorință trebuie să fie supuse lui Hristos. Fiecare bun personal – fie material, fie moral - orice talent, orice abilitate, orice lucru de valoare, trebuia să fie supus stăpânirii lui Hristos. Domnul Hristos ne dăruiește puterea de a ne învinge defectele de caracter. Orice poftă, orice emoție și orice înclinație a minții, toate pot fi supuse îndrumării Duhului Sfânt, dacă îi cerem ajutorul prin rugăciune.
Să ne dăm toată silința de a fi plăcuți lui Dumnezeu prin toată purtarea pentru a avea din belșug intrare în Împărăția Veșnică a Slavei Sale. 2 Petru Cap. 1:2-11.” Și noi dar fiindcă suntem înconjurați cu un nor așa de mare de martori, să dăm la o parte orice piedică și păcatul care ne înfășoară așa de lesne și alergăm cu stăruință în alergarea care ne stă înainte.” Evrei 12:1. În epistola către Evrei este subliniată urmărirea unui singur scop, care ar trebui să caracterizeze alergarea pentru viața veșnică. Invidia, răutatea, gândurile rele, vorbirea de rău, lăcomia – acestea sunt niște poveri pe care creștinul trebuie să le lase deoparte, dacă vrea să aibă parte de reușită în alergarea pentru viața veșnică. Trebuie să fie îndepărtată orice practică și orice obicei care duc la păcat și care aduc dezonoare Domnului Hristos, oricâte sacrificii ar presupune aceasta. Binecuvântarea Cerului nu îl poate însoți pe omul care încalcă principiile eterne ale binelui. Un singur păcat cultivat este suficient pentru a produce degradarea caracterului și pentru a-i duce și pe alții în rătăcire.”
Concurenții care participau la sporturile antice se supuneau la tot felul de înfrânări și la o disciplină rigidă și nici măcar atunci nu erau siguri de victorie. Cu cât mai important este ca urmașul lui Hristos, ale cărui interese veșnice sunt în joc, să-și aducă poftele și pasiunile sub controlul rațiunii și al voinței lui Dumnezeu... Niciunul dintre cei care îndeplinesc condițiile nu va fi dezamăgit la finalul cursei. Premiul alergării îl pot primii toți acei ce au respectat regulile impuse de Domnul Isus Hristos. Sfântul cel mai slab poate purta cununa slavei nemuritoare la fel ca cel mai tare. Pot câștiga toți cei care, prin puterea harului divin își aduc viața în ascultare de voința lui Hristos.” Intrați pe poarta cea strâmtă... strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viață și puțini sunt cei ce o află”, spune Domnul Isus tuturor celor ce doresc să-L urmeze. Matei cap.7:13,14.
Costurile și sacrificiile unui adevărat ucenic al Domnului presupun: să ducă lupta cea bună a credinței biruind păcatul având o totală lepădare de sine. Să iubim pe vrăjmași și să le facem bine. Să avem dragoste și bunătate pentru orice suflet din jurul nostru. Luca 6:35; Filipeni cap. 2:3-6. Adevărata convertire și consacrare în slujba Domnului Hristos presupune să-i predăm Lui sufletul, trupul și duhul nostru, să trăim asemenea Lui, așa cum a spus apostolul Pavel:” am fost răstignit împreună cu Hristos și trăiesc... dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine. Și viața pe care o trăiesc acum în trup o trăiesc în credința în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit și S-a dat pe Sine însuși pentru mine.” Galateni cap.2:20.”
Răsplata uceniciei
” Pentru Domnul Isus Hristos, dacă vrem să fim adevărați ucenici ai Săi, să lăsăm tot și să-L urmăm, căci răsplata veșnică ne va fi mult mai mare de la Dumnezeu. Vom locui în cer la Tatăl, acolo unde Domnul Hristos S-a dus să ne pregătească un loc fiecăruia, unde să ne petrecem veșnicia. Ioan cap.14:1-4. Ceea ce câștigăm prin Isus este viața veșnică într-un cer nou și pe un pământ nou și aceasta este cu mult mai de preț decât orice ne-ar putea oferi vreodată lumea aceasta. Vom avea parte de prima Înviere la revenirea Domnului Isus Hristos în slavă. 1 Corinteni cap.15:52,54 și 1 Tesaloniceni cap.4:13-18. Înaintașii credinței noastre au avut credință puternică în Dumnezeu și în făgăduințele Sale, murind ca martiri, deoarece credeau în făgăduința învierii lor și în viața veșnică promisă de Domnul. Cât de impresionant este acest pasaj și versetul care spune:” Femeile și-au primit înapoi pe morții lor înviați; unii ca să dobândească o înviere mai bună n-au vrut să primească izbăvirea care li se dădea și au fost chinuiți. Evrei cap.11:32-cap.12:4. Răsplata uceniciei și a formării de ucenici este” această înviere mai bună”. Noi îl urmăm pe Domnul Hristos pentru că avem făgăduința și speranța unei vieți noi într-o lume nouă, fără de păcat, fără suferință și fără moarte. Apocalips cap.7:9,10,13,14 și cap. 21:1-4. Totodată, deoarece am primit această speranță, confirmată de Viața, Moartea, Învierea și lucrarea de Mare Preot al Domnului Isus Hristos - încercăm să le spunem și altora despre ea. Dacă vom înceta din viață înainte de finalul marii lupte, înainte de revenirea Mântuitorului, vom fi readuși la viață la prima Înviere destinată tuturor sfinților.”
De aceea, nimic altceva nu ar trebui să ne preocupe mai mult decât dorința de a avea parte de această Întâia Înviere și ar trebui să depunem eforturi hotărâte pentru a-i ajuta și pe alții să aibă parte de ea. Matei cap. 28:18-20.
” Secerișul este copt”, milioane de oameni așteaptă chemarea la ucenicie. Noi am fost binecuvântați cu Evanghelia și în mod deosebit cu „adevărul prezent” – cele trei solii îngerești din Apocalips cap.14, ultimul mesaj de avertizare trimis lumii de Dumnezeu prin care omenirea de pe întregul pământ este chemată să se închine numai lui Dumnezeu Creatorul în conformitate cu poruncile Sale.” Tot așa, Hristos, după ce S-a adus jertfă o singură dată, ca să poarte păcatele multora, Se va arăta a doua oară, nu în vederea păcatului, ca să aducă mântuirea celor ce-L așteaptă.” Evrei 9:28
„Dar după cum este scris: „lucruri pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-a suit, așa sunt lucrurile pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc.” 1 Corinteni cap. 2:9.
„Nu că am şi câştigat premiul sau că am şi ajuns desăvârşit; dar alerg înainte, căutând să-l apuc, întrucât şi eu am fost apucat de Hristos Isus. Fraţilor, eu nu cred că l-am apucat încă; dar fac un singur lucru: uitând ce este în urma mea si aruncându-mă spre ce este înainte, alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu, în Hristos Isus. Gândul acesta dar să ne însufleţească pe toţi, care suntem desăvârşiţi; şi dacă în vreo privinţă sunteţi de altă părere, Dumnezeu vă va lumina şi în această privinţă.” Filipeni cap.3:12-15.
Material inspirat din Sfânta Scriptură și din” Marea Luptă”
Olga Bucaciuc, Suceava
Martie 2014
