12. De altfel, toţi cei ce voiesc să trăiască cu evlavie în Hristos Isus vor fi prigoniţi.
13. Dar oamenii răi şi înşelători vor merge din rău în mai rău, vor amăgi pe alţii şi se vor amăgi şi pe ei înşişi.
14. Tu să rămâi în lucrurile pe care le-ai învăţat şi de care eşti deplin încredinţat, căci ştii de la cine le-ai învăţat; (2 Timotei, capitolul 3)
Nu putem pune la îndoială faptul că trăim vremuri profetice. Iată un exemplu știut de toți:
DRAGOSTEA SE VA RĂCI.
”Şi, din pricina înmulţirii fărădelegii, dragostea celor mai mulţi se va răci.”( Matei 24:12) Despre cine este vorba aici, credincioși sau necredincioși? Să nu ne pripim cu răspunsul. De fapt răspunsul ar cuprinde ambele categorii.
1. În societate
*a urî se consideră ca fiind ceva normal
*se consideră normal să nu vorbești cu vecinul(sau vecinii)
*se consideră normal să te desprinzi de familie și să nu mai vorbești cu nimeni din familie niciodată.
Acesta este noul standard al lumii. Dar potrivit Scripturii acesta e un semn. Înmulțirea fărădelegii e un semn că dragostea e în proces de răcire și că finalul se apropie.
Era un timp când legăturile dintre oameni erau mult mai puternice. Dacă se apropia un trecător, un drumeț de casa cuiva, proprietarul casei îl vedea, îi făcea cu mâna, îl poftea, îl întreba de sănătate și la urmă îl invita la masă. Totul se petrecea fără suspiciuni, fără teama că drumețul ar crea vreun necaz. Așa era dar, O, ce s-au schimbat lucrurile! S-au schimbat așa de mult că parcă nu ne vine să credem. Dar e adevărat. Azi dacă trece cineva și se oprește să-și tragă suflarea în fața casei, proprietarul acelei case așteaptă 5 minute, poate nici atât și apoi sună la poliție zicând că un individ suspect e în fața casei lui. ASTA DA SCHIMBARE!
2. În Biserică
Și aici sunt schimbări cu duiumul. Și nu toate sunt bune. Adică majoritatea schimbărilor nu sunt înspre bine. Recent mi-a fost relatat un caz care m-a pus pe gânduri, un caz cutremurător, șocant chiar. Într-o anumită biserică păstorul i-a spus, foarte senin, unui membru al acele biserici: ”Dacă nu-ți convine aici poți să-ți cauți altă biserică.” What? Ce a zis acel ”păstor”? Cum rămâne cu pilda cu oaia rătăcită de turmă și căutată și adusă înapoi în turmă? Unde-i dragostea față de cei ce compun turma? Nu cumva interesul depășește dragostea? Să nu uităm că uneia din bisericile din cartea Apocalipsei îi lipsea dragostea dintâi, adică s-a răcit treptat, treptat și în cele din urmă a diuspărut cu desăvârșire.
DIN RĂU ÎN MAI RĂU
1. În societate
a.Decadența e una dintre cele mai penetrante tendințe ale timpului în care trăim. O regăsim în filme, literatură, modă, limbaj, în școli, universități etc. Știm ce s-a întâmplat cu puternicul imperiu roman. A rezistat mult, avea mare putere militară dar imoralitatea i-a grăbit pierirea.
b. Sfidarea valorilor morale și sfidarea valorilor creștine, în special. Cât ne doare lucrul acesta? Și dacă ne doare ce facem? Mi se pare că tare firavă e reacția noastră la sfidarea valorilor divine, uneori mi se pare că e zero.
c. Să poposim puțin la Apocalipsa 12:12, ”De aceea, bucuraţi-vă, ceruri şi voi care locuiţi în ceruri! Vai de voi, pământ şi mare! Căci diavolul s-a coborât la voi cuprins de o mânie mare, fiindcă ştie că are puţină vreme."
Recent un evanghelist, dând un interviu, a făcut o interpretare originală privitor la acest pasaj. El a spus că, parcă, acum toți diavolii au fost sloboziți din iad, s-a mutat iadul pe pământ, de unde deducem că avertismentul din Scriptură ”păziți-vă că a venit diavolul cu mânie mare” se referă chiar la acești ani pe care îi trăim noi sub asediul violenței și mâniei.
d. Când e vorba de religie, da, oamenii vor religie, chiar foarte mulți dar o religie fără pocăință.
2. În Biserică
Și aici ar fi multe de spus. Unii evită acest aspect sau subiect. Realitatea nu poate fi negată; cine o face e rupt de realitate, trăiește într-o lume a fanteziei. Ne depărtăm tot mai mult de ceea ce Dumnezeu a plănuit la început. N-o spun doar evangheliștii, a spus-o apostolul Pavel la acea vreme. Acum fenomenul e mai pregnant. Din rău în mai rău. Foarte mult se pune accent pe spectacol, pe popularitate. Informațiile ne bombardează din toate părțile; timp pentru studierea Scripturii rămâne foarte puțin, sau chiar de loc. Credincioșii care nu studiază Biblia pot fi ușor învârtiți, manipulați. De multe ori de la amvoane se lansează interpretări în loc de principii și adevăruri. Pe unii lideri doar atăt îi interesează: șă-și țină poziția cu orice preț. Starea spirituală a bisericii, armonia, unitatea nu-i interesează prea mult. Încerci să-i spui unuia despre un lider care a făcut ceva contrar principiilor biblice și se uită mirat, ca la felul patru, ”cum îndrăznești să spui așa ceva despre prietenul meu, liderul?” Parcă a adormit simțul responsabilității în unele cercuri de credincioși. De ce? Pentru că sunt mari schimbări, din rău în mai rău. Dumnezeu la vremea potrivită face descoperiri de fapte care ar trebui îndreptate, dar ce să vezi? Unii își acoperă ochii cu ambele palme; nu vor să știe de așa ceva, le încurcă planurile. Ați mai auzit așa ceva? Dumnezeu le dă mură-n gură iar unii se fac că plouă. Vedem aici tendințe ale creștinismului de azi; și vom vedea altele tot la fel de șocante, ba chiar mai șocante. DIN RĂU ÎN MAI RĂU. CE E DE FĂCUT?
Nu cred că sunt singurul care sesizează aceste aspecte. Iată ce a scris, recent, un colaborator al Resurselor Creștine:
”Staruim si noi in felul nostru ,dar nu ca ei.
Ei staruiau in invatatura apostolilor, in legatura frateasca, in frangerea painii si in rugaciuni. (Fapt.2:42).
Noi staruim in invatatura unuia si a altuia....
Noi staruim in legatura doar cu acei care ne impartasesc sentimentele si ideiile, invataturile noastre si adesea in legatura cu lumea.....
Noi staruim in frangerea trestiilor frante,a mucurilor care fumega si ale inceputurilor slabe...
Noi staruim in rugaciuni formale ,plictisitoare,de scurta durata ,in rugaciuni facute tot mai rar,in rugaciuni reci....”(Mihail Ciprian Mureșan)
În sprijinul celor de mai sus sunteți rugați să parcurgeți alte două afirmații: cea a teologului Tozer și cea a unui student la teologie, Vasile Boștiog
Afirmaţia şocantă a lui Tozer pare a fi adevărată. El afirmă drastic: „Creştinismul a fost atât de tare diluat încât dacă ar fi otravă nu ar face rău nimănui şi dacă ar fi medicament nu ar ajuta nimănui”.
Societatea modernă şi modul ei de a fi i-a determinat pe creştini la compromis. Scăderea spiritualităţii şi ridicarea lumescului în slăvi este anunţată în mod profetic de către Isus când, referindu-se la vremurile sfârşitului, se întreabă retoric: Când va veni Fiul Omului oare va mai găsi el credinţă pe pământ? (Luca 18:8).
Această realitate a diluării creştinismului trebuie să îi determine pe puţinii creştini adevăraţi să păstreze ceea ce au (cf. Apocalipsa 3:11) – “Păstrează ce ai, ca nimeni să nu-ţi ia cununa.”
SOLUȚIA OFERITĂ DE APOSTOLUL PAVEL
Ideea de bază din acest mesaj este aceasta: profeția se împlinește sub ochii noștri, trăim vremuri grele, se merge din rău în mai rău. Ce e de făcut? Iată din nou pasajul din 2 Timotei: ”
12. De altfel, toţi cei ce voiesc să trăiască cu evlavie în Hristos Isus vor fi prigoniţi.
13. Dar oamenii răi şi înşelători vor merge din rău în mai rău, vor amăgi pe alţii şi se vor amăgi şi pe ei înşişi.
14. Tu să rămâi în lucrurile pe care le-ai învăţat şi de care eşti deplin încredinţat, căci ştii de la cine le-ai învăţat; (2 Timotei, Capitolul 3)
Când apaostolul Pavel descrie o situație, sau o problemă el nu o lasă în suspans, ci dă răspunsul. Vom fi surprinși ce răspuns simplu oferă apostolul. Bine-nțeles teologii, evangheliștii ar putea veni cu soluții sofisticate la versetul 13. Să poposim puțin la versetul 14, să medităm la el. ACEASTA ESTE SOLUȚIA! ”Tu să rămâi în lucrurile pe care le-ai învăţat şi de care eşti deplin încredinţat” Timotei este îndemnat să rămână la Cuvânt. Dacă vom rămâne la Cuvânt niciodată nu ne vom clătina, oricât de grele vremuri ar veni. Din Cuvânt primim sevă, hrană spirituală, din Cuvânt primim orientare în călătoria noastră spre eternitate.
*Scriptura dă soluție pentru orice întrebare sau problemă
Cine nu găsește soluții în Cartea Sfântă trebuie s-o studieze mai profund, cu un duh al receptivității. Oamenii nu pot pune mai multe întrebări decât câte răspunsuri sunt în Biblie. Dacă nu reuşeşti să afli în Biblie răspuns la vreuna din întrebările tale, înseamnă fie că ai pus o întrebare fără de înţeles, fie nu ai ştiut cum să citeşti Biblia şi nu ai isprăvit a citi răspunsul în ea.
Soluțiile oferite de Biblie sunt foarte clare, fără echivoc. De aceea putem să avem totală încredere în ele.
*Ținând cont de vremurile în care trăim apostolul Pavel ne trimite la Biblie: ” Tu să rămâi în lucrurile pe care le-ai învăţat şi de care eşti deplin încredinţat, căci ştii de la cine le-ai învăţat; (2 Timotei 3:14 )
Vor pătrunde noi doctrine? Probabil, dar să păstrăm lucrurile pe care deja le-am învățat, să rămânem la Scriptură deoarece e insprată de Dumnezeu și de folos; e de folos în orice situație.
a. Biblia nu e o carte de sugestii
”Încercați să fiți sfinți” sau ”Dacă aveți chef fiți sfinți” Așa găsim scris? Nu! Ci ”FIȚI SFINȚI ÎN TOATĂ PURTAREA VOASTRĂ”
b. Biblia e autoritate
Autorul e Dumnezeu, Suveranul absolut. E expertă în domeniul trăirii deoarece El e expert. Biblia e revelația voii lui Dumnezeu pentru omenire. Ne învață să vedem lucrurile cum le vede Dumnezeu. Cineva spunea așa:«Biblia nu este învechită, nici modernă, ci este eternă».
ÎN VREMURI CA ACESTEA Biblia ne va da îndrumarea necesară să continuăm călătoria, ne va da putere să veghem și ne va ajuta să ne cunoaștem bine prioritățile astfel încât să-L slujim cu pasiune pe Creator până la capăt căci cine va sluji până la capăt va dobândi răsplata.
George Cornici/Iulie, 2013
