Categorie: predici scrise
Să deschidem Cuvântul lui Dumnezeu la Matei, capitolul 11. Să citim de la versetul 28 și 29: ”Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă. Luați jugul Meu asupra voastră și învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smerit cu inima si veți găsi odihnă pentru sufletele voastre.” Amin.
Domnul Isus ne vorbește aici. Ne vorbește despre odihna sau pacea inimii, care se află în Împărăția lui Dumnezeu. Împărăția lui Dumnezeu este pace, neprihănire și bucurie în Duhul Sfânt. Este odihnă.
Și ne cheamă să venim la el toți cei trudiți și împovărați. Venim din lumea aceasta întunecată care ne oferă o pace falsă, ne dă o odihnă falsă. Ne promite diverse lucruri, dar până la urmă ne trudește și ne împovărează.
Și Domnul Isus ne cheamă la El ca să ne dea odihnă sufletului nostru. Mulți caută Împărăția lui Dumnezeu pentru străzile de aur, pentru că nu mai este suferință acolo, pentru că ne dă o casă sau un locaș unde să locuim.
Însă foarte puțini vor să caute Împărăția lui Dumnezeu pentru odihna din Împărăția lui Dumnezeu. Cei care caută doar atât nu vor găsi odihna.
O să mergem să citim și în Evrei de la capitolul 3, versetul 7 până la 12: ”De aceea, cum zice Duhul Sfânt astăzi, dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimile, ca în ziua răzvrătirii, ca în ziua ispitirii în pustiu, unde părinții voștri m-au ispitit și m au pus la încercare, și a văzut lucrările mele patruzeci de ani. De aceea m-am dezgustat de neamul acesta și am zis: Ei totdeauna se rătăcesc în inima lor, n-au cunoscut căile Mele. Am jurat dar în mânia Mea, că nu vor intra în odihna Mea. Luați seama, dar, fraților, ca niciunul dintre voi să nu aibă o inimă rea și necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel viu.” Amin.
Acești oameni au umblat patruzeci de ani prin pustiu. Și Dumnezeu s-a jurat în mânia Lui ca nu vor intra în odihna Lui. Ce caută de fapt omul? Duhul care iese din cineva care a făcut casa curată, caută odihna si n-o găsește. Așa ne spune scriptura în Matei 12:43 (Matei 12:43 Duhul necurat, când a ieșit dintr-un om, umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă, și n-o găsește.)
Noi putem să căutăm odihna și să nu o găsim, pentru că nu o căutăm la Cel ce poate să ne dea odihna. Dumnezeu ne spune foarte clar. S-a jurat în mânia Lui că nu vor intra în odihna Lui. Și la noi se poate întâmpla la fel. Să se jure Dumnezeu că nu vom intra în odihna Lui.
Să ținem minte, au fost 600 000 de oameni. Din acești 600 000 puțini, foarte puțini au intrat în odihna Lui. N-au cunoscut căile Mele. Ei totdeauna se rătăcesc în inima lor.
Și să reținem că Domnul Isus ne cheamă pe toți cei trudiți și împovărați ca să ne dea odihnă. Ce este mai de preț decât odihna sufletului? ”Veniți și învățați de la Mine și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre.” Spune Domnul Isus.
Toți oamenii caută bucuria, caută fericirea. Dar o caută greșit. Într- un singur loc se găsește o odihnă doar într-un singur loc. (Isaia 48:18 O! de ai fi luat aminte la poruncile Mele, atunci pacea ta ar fi fost ca un râu, şi fericirea ta ca valurile mării.)
Eu sunt Calea, Adevărul și Viața, zice Domnul Isus. La El găsim pacea ca un râu și odihna, dacă învățăm de la El.
Citim de la Evrei capitolul de la versetul 15 și 16: ”Astăzi, dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimile. Ca în ziua răzvrătirii. Cine au fost în adevăr cei ce s-au răzvrătit după ce auziseră? N-au fost oare toți aceia care ieșiseră din Egipt prin Moise? Si cine au fost aceia de care s-a dezgustat El 40 de ani n-au fost oare cei ce au păcătuit seară și ale căror trupuri moarte au căzut în pustiu? Și cui s-a jurat el că nu au să intre în odihna Lui? Nu s-a jurat oare celor ce nu ascultaseră? Vedem, dar că n-au putut să intre. Și continuă versetul în odihna lui din pricina necredinței lor.” Amin.
M-am întâlnit cu cineva astăzi. Cu o persoană de 54 de ani, și mi-a mărturisit că are diabet de 13 ani. L-am întrebat: Cum de ai făcut diabet așa tânăr, la 41 de ani? Nu este obez, este de greutate normală. Mi-a spus avut un eveniment in familie. Mai dureros și s-a declanșat diabetul. Nu a fost atât de grav la început, dar acum este la insulină și i se face o injecție în fiecare seară.
Lipsa odihnei sufletului aduce și trupului boli, suferință. Dar ce este mai grav este că Dumnezeu se jură că nu o să intrăm în odihna lui, aceasta este foarte grav.
”Cui s-a jurat el că n-au să intre în odihna lui? Nu s-a jurat oare celor ce nu ascultaseră?” Citim în continuare de la capitolul 4, versetul 1: ”Să luăm bine seama că atâta vreme cât rămâne în picioare făgăduința intrării în odihna Lui, niciunul din voi să nu se pomenească venit prea târziu.” Amin.
Noi vrem să intrăm în Împărăția lui Dumnezeu și este bine. Dar în Împărăția lui Dumnezeu se găsește odihna lui Dumnezeu. Aceasta este oferta lui Dumnezeu. Dar mulți nu vor să caute odihna pe care ne-o oferă El? Oamenii stau la televizor, stau pe internet, pe Facebook, pe YouTube și pe alte lucruri. De ce?
Pentru că nu caută odihna, nu au odihna, și sufletul lor este tot timpul în căutare. Duhul necurat a căutat odihnă și nu a găsit-o. Și ce a făcut? S-a întors înapoi si a mai luat cu el alte 7 duhuri și starea omului s-a făcut mai rea pentru că nu a pus nimic în loc.
Într-un fel sau altul toți căutăm odihnă. Și duhul necurat a căutat odihna și n-a găsit-o. Cum o căuta el nu putea s-o găsească pentru că numai la Dumnezeu este odihna și Domnul Isus este Cel care ne oferă această odihnă, dar doar dacă urmăm regulile Lui.
El ne propune: Veniți și învățați de la Mine. Eu sunt blând și smerit cu inima și veți găsi astfel odihnă pentru sufletul vostru. Cine o caută după cerințele Lui nu obosește niciodată.
”Și nouă ni s-a adus o veste bună ca și lor, dar lor cuvântul care le-a fost propovăduit nu le-a ajutat la nimic, pentru că n-a găsit credință la cei ce l-au auzit. Pe când noi, fiindcă am crezut, intrăm în odihna despre care a vorbit El când a zis: Am jurat în mânia Mea că nu vor intra în odihna Mea.”
Citind de la versetul 6. ”Deci, fiindcă rămâne ca să intre unii în odihna aceasta, și pentru că aceia cărora li s a vestit întâi vestea bună n au intrat în ea din pricina neascultării lor, el hotărăște din nou o zi astăzi, zicând în David: ”După atâta vreme, cum s-a mai spus astăzi, dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimile. Căci dacă le ar fi dat Iosua odihnă, n ar mai vorbit Dumnezeu după aceea de o altă zi. Rămâne doar o odihnă ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu. Fiindcă cine intră în odihna Lui se odihnește și el de lucrările Lui, cum s-a odihnit Dumnezeu de lucrările Sale. Să ne grăbim, Dar îi întreb în odihna aceasta, pentru că nimeni, pentru ca nimeni să nu cadă în aceeași pildă de neascultare” Nu se poate intra în această odihnă. Așa ne spune Cuvântul lui Dumnezeu. Este o regulă, este o cale pe care putem să mergem și să intrăm în această odihnă.
Primul lucru pe care trebuie să-l facem este: Astăzi, dacă auzim glasul Lui. Să nu ne împietrim, pentru că dacă ne împietrim, o inimă rea și necredincioasă ne desparte de Dumnezeul cel viu. Și vine o zi în care El se va jura că nu o să intrăm în odihna lui.
Mai citim și versetul 12 și 13: ”Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu și lucrător, mai tăietor decât orice sabie cu două tăișuri pătrunde până acolo că desparte sufletul și duhul, încheieturile și măduva, judecă simțirile și gândurile inimii. Nicio făptură nu este ascunsă de El, ci totul este gol și descoperit înaintea ochilor Aceluia cu care avem a face.” Amin.
Haideți să ne gândim la locuința inimii. În locuința inimii locuiesc gândurile. E un loc unde se plămădesc gândurile și Cuvântul lui Dumnezeu este viu și lucrător. El judecă simțirile și gândurile inimii. Când ni le judecă, suntem judecați când suntem judecați, suntem osândiți, ne osândesc lucrurile pe care le facem.
Dacă ne osândesc, nu vom avea pace în subconștientul nostru, chiar dacă nu vrem, ele ne osândesc.
Să citim câteva versete, să parcurgem puțin câteva lucruri despre pacea din Împărăția lui Dumnezeu. Unii se gândesc doar la conflicte exterioare, dar sunt și conflicte interioare este un conflict între Dumnezeu și lumea noastră a gândurilor nelegiuite.
Și dacă venim la Dumnezeu și vrem să fim cu Dumnezeu, Cuvântul lui Dumnezeu ne judecă. Trebuie să ne lăsăm judecați. Și mai este cineva care ne judecă. Ioan capitolul 16, versetul 7 și 8: Totuși, vă spun adevărul: ”Vă este de folos să mă duc, căci dacă nu Mă duc Eu, Mângâietorul nu va veni la voi. Dar dacă Mă duc, vi-l voi trimite. Și când va veni El, va dovedi lumea vinovată. În ceea ce privește păcatul, neprihănirea și judecata.” Amin.
Duhul Sfânt nu va vorbi de la el, ci va vorbi tot ce a auzit și ne va descoperi și lucruri viitoare. Ne învață în tot adevărul, ne călăuzește în tot adevărul.
Și mai face ceva, ne dovedește în ceea ce privește păcatul, neprihănirea și judecata. El ne vorbește: Nu ești neprihănit, ne spune Duhul Sfânt. El folosește Cuvântul, pentru a ne judeca gândurile și simțirile inimii.
Să citim și să vedem când nu avem pace, când nu vom găsi odihnă. Unii speră s-o obțină ca un premiu, ca un cadou. Dar nu așa se primește odihna și pacea.
Să citim din Isaia 59 de la versetul 7 până la 11: ”Picioarele lor aleargă spre rău și se grăbesc să verse sânge nevinovat. Gândurile lor sunt gânduri nelegiuite. Prăpădul și nimicirea sunt pe drumul lor. Ei nu cunosc calea păcii și în căile lor nu este dreptate. Apucă pe cărări sucite. Oricine umblă pe ele nu cunoaște pacea sau odihna.”
Ne este clar de ce poporul acesta nu a cunoscut odihna lui Dumnezeu. Când Dumnezeu le-a spus să umble pe cărările Lui, ei, au spus ”Nu vrem să umblăm pe El, nu vrem.”
Doar cine umblă pe calea lui Dumnezeu găsește pacea. Este o cale a păcii. Domnul Isus a venit ca să ne îndrepte picioarele pe calea păcii, a odihnei. Veniți, învățați de la Mine! Doar de la Mine puteți să învățati ca să găsiți odihnă pentru sufletele voastre.
”De aceea hotărârea de izbăvire este departe de noi și mântuirea nu ne ajunge. Așteptăm lumina și iată întunericul, lucirea si umblăm în negură. Bâjbâim ca niște ori de-a lungul unui zid, bâjbâim ca cei ce n-au ochi. Ne poticnim ziua în amiaza mare ca noaptea, în mijlocul celor sănătoși. Suntem ca niște morți. Mă urmărim cu toții ca niște urși. Ne văităm ca niște porumbei. Așteptăm izbăvirea. Și nu este. Așteptăm mântuirea și ea este departe de noi.” Amin.
Cei răi n-au pace. Putem noi să tot chemăm numele Domnului, putem să îi tot cântăm și să spunem: Haidem la Casa Domnului, casa Domnului!
Dacă nu învățăm de la El să trăim cum a trăit El nu intrăm în odihna Lui, nu avem pace. Este doar o rețetă prin care noi putem să intrăm în aceasta odihna lui Dumnezeu.
Să reținem că am citit în versetul 7 ”Gândurile lor sunt gânduri nelegiuite.” Acolo intră Dumnezeu în lumea gândurilor noastre.
Citim de la Isaia 66 versetul 18, prima parte. ”Eu pedepsesc faptele si gândurile lor.” Amin. Mulți probabil ne închipuim că numai faptele le pedepsește Dumnezeu. Dar aici ne spune că și gândurile. Noi nu vedem gândurile celorlalți, noi nu le vedem. Nu văd gândurile lui Mihai. Nu văd gândurile lui Radu.
Poartă o mască și nu știu ce are în interior, ce gândește el. Dar Dumnezeu cunoaște și gândurile. Cunoaște inima și știe dacă gândurile noastre sunt gânduri nelegiuite.
El spune: ”Eu pedepsesc faptele și gândurile.” Cei ce au gânduri nelegiuite în inima lor, nu cunosc pacea. Cei răi n-au pace, oricât ar zice ei că au pace. Ai o pace fabricată de tine, dar nu e odihna lui Dumnezeu.
E o singură odihnă care este adevărată. Aceasta este oferta lui Dumnezeu. Mulți vor doar străzile de aur, dar Dumnezeu oferă odihna Lui care se obține doar acceptând condițiile impuse de El.
Este foarte important să găsim această rețetă care ne duce la odihnă. Citim și în Isaia capitolul 55 versetul 7 și 9: ”Să se lase cel rău de calea lui și omul nelegiuit să se lase de gândurile lui, să se întoarcă la Domnul, care va avea milă de el, la Dumnezeul nostru care nu obosește iertând. Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre și căile voastre nu sunt căile Mele, zice Domnul. Ci cât sunt de sus cerurile față de pământ, atât sunt de sus căile Mele față de căile voastre și gândurile Mele față de gândurile voastre.” Amin.
Să se lase cel rău de calea Lui. Si omul nelegiuit. Ce înseamnă nelegiuit? Omul care nu are legea lui Dumnezeu. Omul acesta, care n-are legea lui Dumnezeu, să se lase de gândurile lui, să se întoarcă la Domnul astăzi, dacă aude glasul Lui, care va avea milă de El.
”La Dumnezeul nostru, care nu obosește iertând. Căci gândurile lui Dumnezeu nu sunt gândurile noastre și căile Lui nu sunt căile noastre.”Și este o depărtare foarte mare între căile noastre și căile lui Dumnezeu. ”Cât sunt cerurile departe de pământ, așa de departe sunt gândurile lui Dumnezeu față de gândurile noastre și căile Lui, față de căile noastre.”
Ca să avem odihnă și să avem pace ce gânduri trebuie să avem? Ca să găsim odihnă, trebuie să avem gândul lui Dumnezeu sau gândul lui Hristos.
O să citim de la 1 Corinteni capitolul 2 versetul 15 și 16: ”Omul duhovnicesc, dimpotrivă, poate să judece totul și el însuși nu poate fi judecat de nimeni. Căci cine a cunoscut gândul Domnului ca să i poată da învățătură? Noi însă avem gândul lui Hristos.” Amin.
Pavel spune despre el: Noi avem gândul lui Hristos. Noi ce putem să spunem despre noi? Ce gânduri avem? Nelegiuite sau avem gândurile lui Hristos. Așa trebuie să le avem. Atunci vom avea odihnă când avem gândul lui Hristos.
Ce nelegiuiți n-au pace. Ei nu cunosc calea păcii sau calea care aduce odihnă. Mai citim tot din 2 Corinteni, capitolul 10, citim de la versetul 3 până la versetul 5. ”Măcar că trăim în firea pământească, totuși nu ne luptăm călăuziți de firea pământească. Căci armele cu care ne luptăm noi nu sunt supuse firii pământești, ci sunt puternice, întărite de Dumnezeu, ca să surpe întăriturile. Noi răsturnăm ici vorbirile minții și orice înălțime care se ridică împotriva cunoștinței lui Dumnezeu. Si orice gând îl facem rob ascultării de Hristos.” Amin. Eu și voi trebuie să răsturnăm izvodirile minții. Ce înseamnă izvodire a minții? Izvodire înseamnă a concepe gânduri, mintea naște gânduri, nelegiuite și noi le răsturnăm. Omul are gânduri nelegiuite, cei răi au gândurile nelegiuite.
Am citit noi lucrul acesta, aceste gânduri nelegiuite, noi trebuie să le punem sub legea lui Hristos, să ajungem să avem gândul lui Hristos. Orice gând al nostru trebuie să-l facem rob ascultării de Hristos. Atunci avem pace, odihnă.
Să reținem cum vine odihna. Sunt niște pași pe care trebuie să i facem. Este o muncă cu noi înșine. Noi suntem obișnuiți să facem muncă cu alții, să ducem Evanghelia pentru alții, e o muncă în afara minții și facem și alte lucruri.
Dar pentru a ajunge la odihnă este o muncă cu noi înșine. Cuvântul lui Dumnezeu este viu și grăitor. Judecă gândurile mele, și simțirile inimii. Duhul face același lucru, ia cuvântul și îl folosește și taie. Eu trebuie să lucrez cu ei, să mă las prelucrat sau să fiu un nelegiuit în gânduri, în fapte.
Spunea Mihai zilele trecute despre un om din secolelor trecute. Acesta era într-o biserică și părea foarte evlavios în exterior. Părea evlavios, dar și-a trădat frații care au fost dați la moarte. Ce gânduri avea el, ale lui Hristos sau erau nelegiuite? Avea pacea, avea odihnă? Cei răi nu au odihnă. Iuda a avut pace, a avut odihnă în sufletul lui?
Unde l-a dus tulburarea sufletului lui: Nu s-a mai suportat și s-a spânzurat. N-a putut să mai reziste. Sufletul lui nu a mai găsit pacea, nu a mai găsit odihnă. S-a dus să umble prin locuri pustii și n-a găsit odihnă.
Așa ne spune Cuvântul lui Dumnezeu. Trebuie să căutăm odihnă. Oamenii care nu găsesc odihna sunt tulburați, stresați, în depresie. Un procent mare din populație este în depresie declarată. Acestea sunt statisticile doctorilor, cu oamenii care au ajuns la ei și deja încep să ia pastile pentru așa ceva.
Dar dacă sunt 99 la sută în depresie? Toți cei care sunt răi și sunt au gânduri nelegiuite, nu au pace pentru că nu au de unde, pentru că pacea, odihna o dă doar Dumnezeu. Citim și din Filipeni. Capitolul patru de la versetul 6 si 7: ”Nu vă îngrijorați de nimic, ci în orice lucru aduceți cererile voastre la cunoștința lui Dumnezeu prin rugăciuni și cereri, cu mulțumiri. Și pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi gândurile, inimile și gândurile în Hristos Isus.„ Amin.
Dumnezeu ne sfătuiește, ne îmbărbătează să nu ne îngrijorăm de nimic. Dumnezeu e mai tare decât cel ce este în lume. Nu trebuie să ne îngrijorăm de nimic. Ne-a promis că El este credincios, și ne poartă de grijă. ”Eu sunt cu voi în toate zilele.” E o promisiune pe care Dumnezeu o ține cu credincioșie și pacea Lui care ne-o dă, o pace care întrece orice pricepere, ne va păzi gândurile si inima în Hristos Isus.
E bună tulburarea sau nu e bună? Cei ce gustă pacea mai vor tulburare? Pacea Lui ne păzește inimile și gândurile. Mulți caută pacea și noi căutăm pacea și odihna și puțini o găsesc.
Pentru că nu o caută după regulile lui Dumnezeu. Doar ascultarea ne aduce pacea.(O! de ai fi luat aminte la poruncile Mele, atunci pacea ta ar fi fost ca un râu, şi fericirea ta ca valurile mării. Isaia 48:18)
Dacă păzim Legea lui Dumnezeu, aceasta ne aduce pacea, nu mai are ce să ne condamne. Pavel spune despre el: Eu nu mă mai condamn, nu mai am nimic împotriva mea.
Trăia în ascultare. Fiecare gând al lui îl ducea la Hristos, îl făcea rob lui Hristos. Mai citim din Luca 19, versetul 41 și 42: ”Când s-a apropiat de cetate și a văzut o, Isus a plâns pentru ea și a zis: Dacă ai fi cunoscut și tu, măcar în această zi lucrurile care puteau să ți dea pacea. Dar acum ele sunt ascunse de ochii tăi.” Amin.
Cu această cetate la care a venit Domnul Isus s-a întâmplat exact cum s-a întâmplat cu poporul evreu care Dumnezeu l-a scos din Egipt.
Și ei n-au cunoscut odihna lui Dumnezeu. Pentru că totdeauna se rătăceau în căile lor. Am citit, totdeauna n-au cunoscut calea păcii. Oamenii aceștia din Ierusalim ce n-au cunoscut?
Același lucru. Domnul Isus a plâns pentru cetate. Măcar în această zi, dacă ai fi cunoscut și tu lucrurile care puteau să ți dea pacea. Și a dorit Domnul Iisus să o cunoască sau nu Și-a dorit? El a venit ca noi să cunoaștem pacea, să ne îndrepte picioarele pe calea păcii. Pentru asta a venit Domnul Isus și ei i-au zis: Nu vrem să umblăm pe ele. Noi cunoaștem alte căi mult mai bune.
Nouă ne place să mergem la Mol. Ce găsim la Mol? E calea păcii, găsim acolo odihna lui Dumnezeu? Cei firești nu pot să placă lui Dumnezeu. Pofta ochilor, lucrurile din lume de unde sunt?
E nevinovat să te duci la Mol e nevinovat, dar ce hrănește molul? Țin minte, când eram tânăr nu exista așa ceva. Eram la liceu și aveam un obicei duminica. Ne plimbam prin centrul orașului. Ce hrăneam? Firea pământească. După aceea intram la film. Ce hrăneam? Pofta firii pământești. Cunoșteam odihna lui Dumnezeu?
Nu aveam cum s-o cunoaștem așa. Cei răi ne spune Cuvântul lui Dumnezeu nu au pace. Sunt lucruri care pot să ne dea pacea pe acelea trebuie să le căutăm.
„Gândiți-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ.” Multe lucruri din lume par nevinovate. Ce are că mă duc la mol. Nu are nimic. Dar ce îmi hrănește?
Ne spune Cuvântul lui Dumnezeu: Nu purtați de grija firii pământești, ca să nu-i treziți poftele. Mulți spun: Să trăim cu capul în nisip, să nu mai vedem nimic?
Dar oare de ce i a scos în pustie pe oamenii aceștia din Egipt? Ce își doreau ei din Egipt? Oalele cu carne. Ne aducem aminte ce buni erau peștii din Egipt, care nu ne costau nimic. Nici azi nu ne costă nimic să mergem să ne plimbăm prin mall. Chiar nimic nu ne costa. Nu trebuie sa dati bani. Nu știe nimeni că noi ne-am dus doar să ne plimbăm. Mai mâncăm acolo o masă, mai privim în stânga în dreapta.
Dar unde am intrat este lumea și lucrurile din lume și Dumnezeu zice să nu le iubim pentru că atunci dragostea Lui nu este în noi. Dumnezeu să ne ajute să înțelegem la ce suntem chemați. Aceste lucruri nu ne dau pacea.
Parcă ne simțim bine, mergem acolo, ne simțim bine. Si ne dau pacea pe care o dă lumea. Domnul Isus spune altfel: Vă dau pacea Mea, nu cum o dă lumea, ca să nu vi se tulbure inima și să nu se înspăimânte.
Aceasta este pacea pe care ne-o dă Dumnezeu și ea se găsește în pustiu. Nu se găsește în lume. E ciudat.
Mulți spun despre noi: Oamenii ăștia sunt legaliști. Nu se bucură de ce a dat Dumnezeu pe pământ. Însă cei ce se gândesc la lucruri de pe pământ nu pot să placă lui Dumnezeu și sfârșitul lor va fi pierzarea. Aceasta ne spune Cuvântul lui Dumnezeu.
Să citim la Romani capitolul 8, să vedem cât de diferite sunt lucrurile din lume, de lucrurile care pot să ne dea pacea. Sunt foarte diferite. Capitolul 8. Versetul 5: ”În adevăr, cei ce trăiesc după îndemnurile firii pământești umblă după lucrurile firii pământești. Pe când cei ce trăiesc după îndemnurile Duhului umblă după lucrurile Duhului,”
Cum sunt: Diferite sau nu sunt diferite? Foarte diferite sunt lucrurile Duhului de lucrurile firii pământești. A venit la Ierusalim și Ierusalimul nu a cunoscut lucrurile care puteau să-i dea pacea, adică lucrurile Duhului. Umblarea după lucrurile firii pământești care de multe ori par nevinovate, care, spunem noi, sunt nevinovate, duc la moarte.
De ce am venit aici. Ce vrem să găsim? Raiul cu străzi de aur sau odihna lui Dumnezeu. Dacă nu vrem să găsim odihna lui Dumnezeu, nu ne vom întâlni cu Dumnezeu, și nu vom vedea nici străzile de aur.
”Umblarea după lucrurile firii pământești este moarte, pe când umblarea după lucrurile Duhului este viață și pace sau odihnă.„ Sunt așa de diferite cum e distanța de la pământ la ceruri.
Așa că trebuie să distingem care sunt lucrurile firii pământești. Sunt tot ce am avut noi până ne-am întors la Dumnezeu. Trebuie ca toate lucrurile să se facă noi. Doar lucrurile acestea care se fac noi ne dau pacea. Nu pot să rămână tot lucrurile vechi, pentru că lucrurile vechi nu ne-au dat odihna.
Am avut gânduri nelegiuite, am făcut ceea ce ne-a trecut nouă prin cap aceea am făcut. Am vrut să merg la discotecă, am făcut. Am vrut să merg la film, am făcut.
Îmi mai dă voie Dumnezeu să fac ce vreau eu sau nu? Așadar, nu mai puteți face tot ce voi spune în Galateni 5: ”Umblați cârmuit de Duhul. Duhul poftește împotriva firii pământești.” Si nu putem să-i plăcem lui Dumnezeu, ne spune aici versetul 7: Fiindcă umblarea după lucrurile firii pământești este vrăjmășie împotriva lui Dumnezeu, căci ea nu se poate supune Legii lui Dumnezeu și nici nu poate să se supună. Deci cei ce sunt pământești nu pot să placă lui Dumnezeu.” Amin.
Am mai auzit pe unii oameni. Eu merg la mare, dar nu merg acolo unde merg toți, eu merg în altă parte. Dar pentru ce mergi în altă parte. Tot ca să trăiești în firea pământească te duci, dar nu vrei să vezi plajele pline cu oameni dezbrăcați. Dar de ce te duci? Acestea fac parte din lucrurile Duhului sau nu fac parte din lucrurile Duhului?
”Pofta firii pământești, pofta ochilor și lăudăroșenia vieții nu este de la Tatăl, ci este din lume”. Așa ne spune. Și cei ce fac astfel de lucruri nu pot să placă lui Dumnezeu. Cei ce sunt pământești nu pot să placă lui Dumnezeu.
”Voi însă nu mai sunteți pământești, ci duhovnicești, dacă Duhul lui Dumnezeu locuiește în adevăr în voi. Dacă nu are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui.” Amin.
Haideți să ne întrebăm: De ce vine Duhul în noi? El ne este dat ca să umblăm după lucrurile Duhului, să ne călăuzească în tot adevărul, să trăim după îndemnurile Lui.
De aceea vine în noi și locuiește în noi. Dar dacă nouă ne place lumea și lucrurile din lume. ”Nu iubiți lumea, nici lucrurile din lume. Dacă cineva iubește lumea, dragostea Tatălui nu îi este în el, sau Duhul lui Dumnezeu nu este în El.” Putem să forțăm pe Dumnezeu să ne dea Duhul Sfânt dacă noi mai iubim încă lumea?
Să învățăm după ce lucruri să umblăm ca să găsim odihnă. Mulți caută și nu știu ce caută. Dacă căutăm odihna care o oferă Dumnezeu, trebuie să venim la El și să învățam de la El, ne spune Cuvântul lui Dumnezeu.
Să citim și în Coloseni, capitolul 3 versetul 1. 2 si 3: ”Dacă deci ați înviat împreună cu Hristos, să umblați după lucrurile de sus, unde Hristos a de la dreapta lui Dumnezeu. Gândiți vă la lucrurile de sus.” Care pot să vă dea pacea, am putea adăuga noi, nu la cele de pe pământ, care vă dau moartea. ”Căci voi ați murit față de lucrurile de pe pământ. Am putea citi ”Și viața voastră este ascunsă în Hristos, în Dumnezeu. Când Se va arăta Hristos în viața voastră, atunci vă veți arăta și voi împreună cu El în slavă.” Amin.
Dacă am venit la Hristos numai pentru mântuire, nu o vom obține. Trebuie să venim la Hristos pentru a umbla după lucrurile de sus și am venit și pentru mântuire. Ei nu au putut să intre în odihna lui Dumnezeu pentru că nu au urmat procedura sau căile lui Dumnezeu sau regulile lui Dumnezeu.
Dumnezeu are niște reguli. Versetul 5: ”De aceea omorâți mădularele voastre care sunt pe pământ sau lucrurile de pe pământ. Omorâți-le din viața voastră curvia, necurăția din gândurile voastre, patima, pofta rea. Ce înseamnă pofte? Poftele trebuie răstignite, pofta rea, pofta, omorâți-o, omorâți și lăcomia, care este o închinare la idoli.
Din pricina acestor lucruri pământești vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultării. Sunt diferențe foarte mari între lucrurile de pe pământ si lucrurile Duhului. Doar lucrurile Duhului ne dau odihna acestea fiind lucrurile de sus. Sunt total diferite de lucrurile de pe pământ. Nu sunt străzile de aur. Nu sunt porțile de mărgăritar. Nu după acelea trebuie să umblăm. Nu la acelea trebuie să ne gândim, ci la lucrurile care pot să ne dea pacea sau odihna.
Să mergem să citim și în Isaia unul din lucrurile care ne dau odihnă. Capitolul 32. Versetul 17. Si 18: ”Lucrarea neprihănirii va fi pacea, roada neprihănirii, odihna și liniștea pe vecie. Poporul Meu va locui în locuința păcii, în case, fără grijă și în adăposturi liniștite.” Amin.
Împărăția lui Dumnezeu este neprihănire și pace sau odihnă. Ferice de cei flămânzi și însetați după neprihănire. Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui. El este Împărat al neprihănirii, Împărat al păcii.
Trebuie să umblăm în neprihănire. Cel ce trăiește în neprihănire este născut din Dumnezeu, aici este o promisiune mare. Uite cum putem să fim născuți din Dumnezeu! Am vorbit cu Cristi astăzi și mi-a spus că sunt câteva lucruri în viața lui care i s-au întâmplat recent.
Și a spus: De când te-am cunoscut, Petru, toate lucrurile mi s-au întors pe dos. Un iad întreg se împotrivește acum. Totul e împotriva mea. Îmi mergea bine înainte, când trăiam în neorânduială, când nu trăiam în neprihănire. Totul mergea bine.
Dar când punem lucrurile în ordine, ele ne aduc odihnă. Lucrarea neprihănirii aduce odihnă. Cei răi, care trăiesc în neorânduială, nu au odihnă pentru sufletul lor. Ce îți folosește să câștigi toată lumea dacă îți pierzi sufletul?
Citim și în 33 versetul 15. Până la 17: ”Cel ce umblă în neprihănire (are pacea și odihna, am citit noi și liniștea pe vecie) și vorbește fără vicleșug cel ce nesocotește un câștig scos prin stoarcere, cel ce își trage mâinile înapoi ca să nu primească mită…
Și am putea citi noi si cel care își trage mâinile ca să nu dea mită, nu numai să nu primească mită. Pentru că atunci când dai e mai grav decât când primești. Pentru că aduci prilej de păcătuire pentru celălalt.
”Cel ce își astupă urechea să nu audă cuvinte se toate de sânge. Și își leagă ochii ca să nu vadă răul acela va locui în locurile înalte. Stânci întărite vor fi locului de scăpare. I se va da pâine și apa nu-i va lipsi. Ochii tăi sau ochii lui vor vedea pe împărat în strălucirea lui. Vor privi țara în toată întinderea ei.” Va avea odihnă un asemenea om, da va avea odihnă.
Am vorbit ieri și astăzi la telefon cu mai multe persoane, așa, un timp în care mai sun diverși oameni cu care am mai vorbit. Si mulți dintre ei mi au spus despre cutremurul din Turcia. Nu știu câți ați auzit despre acest cutremur. Nu știam nimic, nu aveam nici o informație. Ei aveau multă informație din ”Egipt”. Ai văzut ce s-a întâmplat? Sunt morți, răniți… Nu am văzut ce se anunța.
Cum e mai bine să vedem sau să nu vedem? Ce părere aveți? Ce scrie aici așa de frumos? Cel ce își leagă ochii ca să nu vadă răul, acela găsește odihnă.
De ce sa mi tulbur eu inima cu lucrurile din lumea asta? Vor fi cutremure? Așa e, vor fi războaie, sunt tot timpul. Dar ce căutăm noi acolo, în lumea lor? Căutăm tulburarea aceea căutăm nu odihna. Cei care se duc la sfatul celor răi nu au pace.
Ferice de cel ce își astupă urechea să audă cuvinte setoase de sânge. Și psalmistul spune ”Nu voi pune nimic rău înaintea ochilor mei.”
Dacă nu pun nimic rău, cu siguranța voi avea odihnă. Fugi de pofta ochilor. Unde este pofta ochilor? Ce de mâncare dăm noi ochilor Cu ce te hrănești. E un proverb. Cu ce te hrănești, așa ești. Ce privește ochiul acela ești. Am vorbit cu o persoană care a fost și pe la noi un timp și mi-a spus că o dor ochii de atâta cât se uita la Facebook.
Este acolo pacea si odihna, sau tulburare și tot felul de fapte rele. Ne spune Cuvântul lui Dumnezeu: cei răi nu cunosc odihna lui Dumnezeu. Dar ce este mai grav, se jură Dumnezeu că nu vor intra, că nu vom intra eu în odihna Lui.
Dacă noi perseverăm în nelegiuirea gândurilor, dacă avem gânduri nelegiuite și nu venim la El ca să ne dăruiască, ca să ne pună gândurile Lui în gândurile noastre, ca Cuvântul Lui să lucreze, nu vom intra în odihna Lui.
Să lăsăm Cuvântul să ne judece gândurile și simțirile inimii. Și ce să facă Cuvântul? Să taie ca o sabie cu două tăișuri? Să curățească ca un bisturiu în mâna unui medic. Hoții nu au pace, cei ce dau mită nu au pace sau cei ce defăimează, nu au pace.
Haideți să venim la Domnul Isus. El este blând și smerit cu inima. Să învățăm de la El și vom găsi odihnă pentru sufletul nostru.
Amin.
sursa: https://predici.ro