„Nu umbla șchiopătând!”

- 1 Împărați 18:16-21 -

DEX: „șchiopăta” = 1) a umbla sprijinindu-se mai mult pe un picior decât pe celălalt; a umbla ca un șchiop; a șchiopa. 2) a nu se desfășura în mod normal, a nu funcționa bine, a se poticni.

Credința unora „șchiopătează”, adică nu se defășoară așa cum ar trebui.

În textul citit sunt două personaje de referință:

1. Obadia – credință temătoare;

2. Ilie – credință tare.

Cu toate acestea, însuși Ilie a avut momente de slăbiciune când s-a temut (1 Împ. 19:1-3). Aceasta nu arată falsitatea credinței sale, ci slăbiciunea firii pământești.

Sunt unii a căror credință este „moale”, fluctuantă, fără consistență.

- 1 Împ. 11:4 – La bătrânețe Solomon a avut o credință împărțită.

- 2 Cron. 25:2 – Credința lui Amația a fost slabă. „A făcut”... dar inima nu era în totalitate a Domnului. La fel și azi unii cred că sunt mântuiți prin fapte.

- Marcu 4:40 – Apostolii s-au îndoit.

- 2 Cor. 12:15 – Pavel a avut o credință dedicată total.

- Fapte 6:5 - Ștefan avea o credință totală.

- Fapte 11:24 – Barnaba avea o credință totală.

Alții cred că pe Calea Domnului „merge și așa”. Ei fac compromis cu lumea în lucruri cum ar fi:

- facerea de bine;

- prezența la biserică;

- timpul pentru rugăciune;

- studiul Bibliei;

- predarea în slujba lui Dumnezeu etc.

Tocmai de aceea, pentru „verificarea” credinței, ea trebuie încercată, testată (2 Cor. 13:5). O credință neîncercată nu este valabilă și nu are putere. Un mușchi trebuie antrenat ca să se dezvolte.

CONCLUZIE: Să nu avem o credință „șchioapă”, așa cum au avut, la un moment dat, Solomon, Amația sau chiar apostolii, ci o credință tare și neclintită, încercată, așa cum au avut Pavel, Ștefan, Barnaba și alții ca ei!

AMIN!