Categorie: Predici scrise
',Încolo, fraţilor, întăriţi-vă în Domnul şi în puterea tăriei Lui. Îmbrăcaţi-vă cu toată armătura lui Dumnezeu, ca să puteţi ţinea pept împotriva uneltirilor diavolului. Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care Sunt în locurile cereşti. De aceea, luaţi toată armătura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea, şi să rămâneţi în picioare, după ce veţi fi biruit totul. Staţi gata, deci, având mijlocul încins cu adevărul, îmbrăcaţi cu platoşa neprihănirii, având picioarele încălţate cu rîvna Evangheliei păcii. Pe deasupra tuturor acestora, luaţi scutul credinţei, cu care veţi putea stinge toate săgeţile arzătoare ale celui rău. Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu. Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri. Vegheaţi la aceasta, cu toată stăruinţa, şi rugăciune pentru toţi sfinţii,” (Efes.6:10-18)
Prin luptă spirituală, înţelegem bătăliile care se dau în locurile cereşti, între împărăţia diavolului şi Împărăţia lui Dumnezeu, pentru sufletele oamenilor. Lupta spirituală este cel mai important război al tuturor timpurilor. Există o serie întreagă de caracteristici ale războiului spiritual, care probează această afirmaţie. În cele ce urmează, aş dori să medităm puţin la câteva dintre ele.
1. Lupta spirituală are cea mai mare miză din univers.
În orice război, armatele aflate în conflict, se luptă pentru ceva. De cele mai multe ori ,,mărul discordiei”, este fie un petic de pământ, asupra căruia fiecare armată doreşte stăpânirea, fie anumite bogăţii, pe care fiecare parte combatantă, doreşte să pună mâna. De cele mai multe ori, miza unui război se rezumă la chestiuni materiale.
În războiul spiritual, miza este sufletul oamenilor, iar Scriptura ne spune că valoarea unui singur suflet, depăşeşte valoarea bogăţiilor întregei lumi. Prin urmare, lupta spirituală pentru câştigarea unui singur suflet, are o miză mai mare decât miza tuturor războaielor pământului la un loc. Armatele pământului ucid milioane de oameni, pentru câştigarea unor bogăţii trecătoare, pe când armata Domnului, este gata să renunţe la toate comorile pământului, pentru câştigarea unui singur suflet.
Este adevărat, că nu totdeauna avem simţul valorilor aşa cum Îl are Dumnezeu. Uneori ne vindem mamă, tată, fraţi, surori şi prieteni pentru câţiva amărâţi de bani. Este adevărat, că uneori diavolul cunoaşte mai bine miza luptei spirituale decât noi. El cunoaşte foarte bine valoarea unui suflet, şi de aceea este gata să investească toate comorile lumii pentru a-l câştiga. Dar un adevărat luptător din armata Domnului trebuie să cunoască şi să evalueze în mod corect miza luptei spirituale.
2. Lupta spirituală, mobilizează cele mai impresionante forţe.
În lupta spirituală sunt mobilizate nenumăratele legiuni de îngeri ale lui Dumnezeu. Doar pentru salvarea Domnului Isus din mâinile romanilor, Dumnezeu putea pune la dispoziţie mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri: ,,Şi unul din cei ce erau cu Isus, a întins mâna, a scos sabia, a lovit pe robul marelui preot, şi i-a tăiat urechea. Atunci Isus i-a zis: Pune-ţi sabia la locul ei; căci toţi cei ce scot sabia, de sabie vor pieri. Crezi că n-aş putea să rog pe Tatăl Meu, care Mi-ar pune îndată la îndemână mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?” (Mat.26:53) O legiune romană număra şase mii de soldaţi, iar apariţia unui singur înger al Domnului culca toţi oamenii la pământ, iar fără nici un efort omora, într-o clipă, sute de mii dintre ei, atunci când izbucnea mânia lui Dumnezeu. În cartea Daniel, şi Apocalipsa întâlnim îngeri fără număr stând în jurul lui Dumnezeu, al Domnului Isus Cristos, şi aşteptând un singur semnal pentru a interveni.
Diavolul la rândul său, şi el şi-a mobilizat oştirea lui, formată din îngerii căzuţi. Biblia spune: ,,Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care Sunt în locurile cereşti.” (Efes.6:12)
Aşadar războiul spiritual nu este unul regional, nici măcar mondial, ci unul cosmic. El implică lumea fizică văzută, cât şi lumea spirituală nevăzută.
3. Lupta spirituală are în dotare cele mai performante arme.
,,Căci armele cu care ne luptăm noi, nu Sunt supuse firii pământeşti, ci Sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să surpe întăriturile.” (2Cor.10:4)
Biblia vorbeşte despre puterea Cuvântului pentru înfrângerea celui rău şi a îngerilor săi. În felul acesta, l-a biruit şi Domnul Isus pe Satan, atunci când a fost ispitit de către acesta în pustie. Cuvântul lui Dumnezeu este numit sabia Duhului, şi este prima armă de lovire a creştinului.
Deasemenea Biblia vorbeşte despre puterea rugăciunii. Rugăciunea este a doua armă de lovire a creştinului. De multe ori în Biblie, lupta creştinului este identificată cu lupta în rugăciune. Acest lucru este întâlnit şi în Coloseni, unde Pavel, când vorbeşte despre marea sa luptă pe care o duce pentru credincioşi, se referă la lupta în rugăciune. (Col.2:1-2) Dar nu orice fel de rugăciune poartă în ea secretul puterii lui Dumnezeu, ci doar aceea făcută după cerinţele lui Dumnezeu. De fapt, toate celelalte arme ale creştinului, din Efeseni şase, pot fi considerate drept condiţii ale rugăciunii ascultate: Adevărul, neprihănirea, râvna, credinţa, mântuirea şi Cuvântul sunt condiţii pe care trebuie să le îndeplinească cel ce se roagă. El trebuie să trăiască în adevăr şi neprihănire. Pe păcătoşi nu-i ascultă Dumnezeu: ,,Dacă aş fi cugetat lucruri nelegiuite în inima mea, nu m-ar fi ascultat Domnul.” (Ps.66:18) Dar rugăciunea ca să fie ascultată trebuie să fie motivată de râvna Evangheliei, adică să fie fierbinte, nu formală, nici de pe buze, ci din toată inima: ,,Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit.” (Iacov 5:16) Rugăciunea trebuie făcută şi cu credinţă: ,,Rugăciunea făcută cu credinţă va mântui pe cel bolnav, şi Domnul îl va însănătoşi; şi dacă a făcut păcate, îi vor fi iertate.” (Iacov 5:15) Rugăciunea trebuie făcută de către cineva care poartă pe cap coiful mântuirii, spre a nu face parte în ziua judecăţii din trista categorie descrisă în Matei 7: ,,Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne! N-am proorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Şi n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău? Atunci le voi spune curat: Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege.” (22-23) Rugăciunea, deasemenea, trebuie să fie biblică. Dumnezeu ascultă decât acele rugăciuni care sunt după voia Sa, iar voia lui Dumnezeu ne este descoperită în Scripturi. Cei care se roagă în felul acesta vor cunoaşte puterea acestei arme spirituale, care pune în mişcare oştirile cereşti ale lui Dumnezeu, şi face să se învârtă roata istoriei. Printre aceşti oameni se numără: Ilie, Daniel, Pavel, etc, şi printre ei poţi să te numeri şi tu.
Biblia vorbeşte şi despre puterea postului. Există anumite soiuri de draci, care pot fi alungaţi doar prin rugăciunea unită cu postul.
Nu ne-ar ajunge timpul dacă am vorbi despre puterea tăcerii în faţa vorbelor rele, puterea smereniei în faţa mândriei, puterea adevărului în faţa minciunii, puterea bunătăţii în faţa răutăţii, puterea răbdării în faţa iuţimii şi aşa mai departe. Am experimentat din plin puterea acestor arme spirituale.
4. Lupta spirituală are cele mai mari şanse de biruinţă.
În orice război, indiferent cât de superioară ar fi o armată în faţa celeilalte, tot există posibilitatea unei răsturnări de situaţie, care să conducă la victoria armatei mai puţin cotate. Istoria a demonstrat cu prisosonţă lucrul acesta. Deci, în nici un război nu se poate merge la sigur, cu o singură excepţie: în războiul spiritual. Doar în războiul spiritual şansele victoriei sunt de 100%, evident cu respectarea condiţiilor şi armelor impuse. De aceea Pavel exclamă plin de bucurie: ,,Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruinţa prin Domnul nostru Isus Hristos!” (1Cor.15:57)
5. Lupta spirituală, oferă posibilitatea de recrutare a celui mai larg şi vast contingent.
În orice război, ca să poţi lupta, mai ales în trupele de elită, trebuie să îndeplineşti anumite condiţii de vârstă, sex, capacitate fizică, intelectuală şi de pregătire specială, în diferite domenii. Doar în războiul spiritual pot să lupte deopotrivă: bărbaţi şi femei, bătrâni şi copii, genii şi retardaţi, uriaşi şi pitici, bogaţi şi săraci, pentru că războiul spiritual nu este împotriva cărnii şi sângelui şi nu se poartă prin puterea noastră. În rugăciune poate lupta şi alergătorul de cursă şi paraliticul, şi doctorul şi cel cu patru clase. În această luptă, fiecare are şanse mari de a se remarca prin acte de vitejie.
6. Lupta spirituală presupune şi cea mai severă disciplină militară.
Însăşi termenul ,,armată” ne vorbeşte despre disciplină, antrenament, reguli precise, program impus. Şansele de biruinţă ale unei armate cresc cu cât este mai disciplinată, mai organizată şi mai instruită.
La fel stau lucrurile şi în ce priveşte războiul spiritual. Pe vremea lui Ghedeon, o armată de patruzeci de mii de oameni este selectată, de către Dumnezeu Însuşi, pe criterii de disciplină, până la trei sute de luptători. Pe vremea lui Acan, păcatul unui singur om a atras înfrângerea militară a întregului Israel. Gândiţi-vă la indisciplinaţii feciori ai lui Sceva, care au încercat să braveze, imitându-l pe Pavel, în lupta de exorcizare, şi la bătaia care au ,,mâncat-o”. Gândiţi-vă la neputinţa ucenicilor de a scoate duhul necurat din copilul aflat la poalele muntelui schimbării la faţă, şi la cuvintele Domnului Isus: ,,Când au ajuns la norod, a venit un om, care a căzut în genunchi înaintea lui Isus, şi I-a zis: Doamne, ai milă de fiul meu, căci este lunatic, şi pătimeşte rău: de multe ori cade în foc, şi de multe ori cade în apă. L-am adus la ucenicii Tăi, şi n-au putut să-l vindece. O, neam necredincios şi pornit la rău! a răspuns Isus. Până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi? Aduceţi-l aici la Mine. Isus a certat dracul, care a ieşit afară din el. Şi băiatul s-a tămăduit chiar în ceasul acela. Atunci ucenicii au venit la Isus, şi I-au zis, deoparte: Noi de ce n-am putut să-l scoatem? Din pricina puţinei voastre credinţe le-a zis Isus. Adevărat vă spun că, dacă aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi zice muntelui acestuia: Mută-te de aici colo şi s-ar muta; nimic nu v-ar fi cu neputinţă. Dar acest soi de draci nu iese afară decât cu rugăciune şi cu post.” (Mat.17:14-21)
7. Lupta spirituală este condusă de cel mai puternic şi mai înţelept conducător de oşti.
Domnul Isus, este Cel care conduce războiul spiritual. El a dat lovitura de graţie diavolului, prin moartea Sa pe cruce de la calvar, şi tot El conduce lupta spirituală până la sfârşit. Sub comanda Lui vom ieşi mai mult decât biruitori. El îşi zideşte Biserica, o apără de atacurile iadului, şi ne poartă totdeauna în carul Său de biruinţă: ,,Şi Eu îţi spun: tu eşti Petru (Greceşte: Petros.), şi pe această piatră (Greceşte: petra.) voi zidi Biserica Mea, şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui.” (Mat.16:18)….,,Mulţămiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poartă totdeauna cu carul Lui de biruinţă în Hristos, şi care răspândeşte prin noi în orice loc mireasma cunoştinţei Lui.” (2Cor.2:14)
8. Lupta spirituală oferă cea mai selectă tovărăşie şi camaraderie.
Nimic nu se poate compara cu bucuria şi plăcerea de a lupta în compania ,,sfinţilor lui Dumnezeu”, oameni de care lumea nu este vrednică, şi pe care niciodată n-a fost capabilă să-i preţuiască îndeajuns. Este o deosebită încântare, să lupţi în rugăciune alături de vitejii Domnului, care atunci când se roagă fac iadul să tremure şi stârnesc panica în rândul demonilor. Vă mărturisesc, că am în biserică astfel de oameni, deci vă vorbesc din experienţă.
Este adevărat, că uneori avem de a face şi cu trădători, la fel ca Iuda, cu oameni care ne dezamăgesc când ne aşteptăm cel mai puţin. Dar dacă suntem sinceri, Dumnezeu îi dă pe faţă, la fel ca şi pe Iuda, şi ne conduce paşii spre adevăraţii luptători de elită ai cerului.
9. Lupta spirituală oferă cele mai neobijnuite experienţe.
N-am spus experienţe plăcute sau neplăcute, pentru că războiul spiritual le oferă pe ambele.
În lupta spirituală, şi mai ales în momentele de criză, am experimentat descoperiri şi călăuziri supranaturale, venite din partea lui Dumnezeu, prin Cuvânt, prin vise, proroci, sorţ, viziuni, oameni ai lui Dumnezeu şi prin diferite circumstanţe. Am trecut prin momente în care am experimentat în mod supranatural prezenţa slavei lui Dumnezeu, într-un mod asemănător cu al lui Isaia.
Dar tot în lupta spirituală, m-am confruntat în mod direct şi cu diavolul, prin anumite experienţe neaşteptate şi neobijnuite, însă cel mai minunat lucru, a fost experimentarea biruinţei asupra acestuia.
Dincolo de acest aspect mai neplăcut, implicarea, cu toată inima, în lupta spirituală, deschide perspectiva experimentării minunilor şi lucrărilor extraordinare ale lui Dumnezeu.
10. Lupta spirituală plăteşte cel mai bine.
În lupta spirituală se plăteşte cel mai bine. Pe lângă satisfacţia pe care o poate cunoaşte doar cel implicat în luptă, există răsplătiri pământeşti şi răsplătiri cereşti: ,,Isus a răspuns: Adevărat vă spun că nu este nimeni, care să fi lăsat casă sau fraţi sau surori sau tată sau mamă sau nevastă sau copii sau holde, pentru Mine şi pentru Evanghelie, şi să nu primească acum, în veacul acesta, de o sută de ori mai mult: case, fraţi, surori, mame, copii şi holde, împreună cu prigoniri; iar în veacul viitor, viaţa veşnică.” (Mc.10:29-30)
sursa: https://predicipredici.wordpress.com/