Adevăruri de importanță vitală în viața omului (Luca 16: 19– 31)

Categorie: studii biblice, predici scrise

Cuvântul pildă sau parabolă, înseamnă a pune lucrurile alături și sunt considerate forme didactice care prezentau ascultătorului ilustrații interesante, din care putea sa extragă adevăruri morale și religioase.
Pildele sunt folosite în Biblie ca mijloace de a-i ilumina pe oameni și a-i convinge de un adevăr și menirea lor este de a-i aduce până în punctul de a lua o hotărâre.
 

Cheia înțelegerii corecte a pildei acesteia se află în versetele 29 şi 31: „Au pe Moise şi pe prooroci, să asculte de ei… Dacă nu ascultă pe Moise şi pe prooroci, nu vor crede nici chiar dacă ar învia cineva din morţi.”
Aici este vorba de relaţia omului cu Cuvântul lui Dumnezeu, de faptul că el Îl ignoră sau Îi acordă încredere şi îşi orientează viaţa după acest Cuvânt. În felul acesta pilda devine înţeleasă. Destinul omului bogat nu era dat de portmoneul său gras, ci de legătura lui cu Cuvântul lui Dumnezeu rostit prin Moise şi prin profeţi. Judecata lui Dumnezeu nu se orientează după bunăstare, după poziţia socială sau culoarea pielii, ci se pronunţă conform reacţiei omului la Cuvântul absolut al Creatorului.

Fiecare om este vinovat; nimeni nu este drept înaintea lui Dumnezeu (Romani 3:23). În Vechiul ca şi în Noul Legământ, omul avea nevoie de o jertfă de ispăşire, pentru a putea rezista înaintea Dumnezeului sfânt şi drept. În vremurile străvechi această jertfă era reprezentată de un animal fără cusur. De la moartea pe cruce a lui Cristos, Isus Însuşi, Mielul fără greşeală, reprezintă singura cale către Împărăţia cerurilor.”Eu sunt calea, adevărul şi viaţa”, spune Isus, „nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine” (Ioan 14:6).

În timpul acestei vieţi pământeşti, fiecare om trebuie să ia o decizie pentru sau împotriva acestui adevăr. El are posibilitatea să accepte sau să respingă oferta lui Dumnezeu, făcută prin Domnul Isus Cristos. În felul acesta el alege cerul sau iadul. Nu există o poziţie neutră în această problemă, chiar dacă mulţi consideră că o adoptă.

 1. Alegerile omului
 

a) alegerile sănătoase se fac cu discernământ
 

versetul 25 „Fiule”, i-a răspuns Avraam, „adu-ți aminte că, în viată ta, tu ți-ai luat lucrurile bune, şi Lazăr şi-a luat pe cele rele; acum aici, el este mângâiat, iar tu eşti chinuit.
“Lucrurile bune” la bogat erau porfira, in subțire, o viață plină de veselie și fericire, mândrie, ignoranță, indolență, impertinență, lipsa de milă, ignorarea lui Dumnezeu.
“Lucrurile rele” la Lazăr erau : acceptarea voii lui Dumnezeu, smerenie, pocăința, umilința, ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu.
Isaia 5:20 Vai de cei ce numesc răul bine, și binele, rău, care spun ca întunericul este lumină, și lumina, întuneric, care dau amărăciune în loc de dulceață, și dulceață în loc de amărăciune!
Cine da creștinului discernământ? Duhul lui Dumnezeu, Cuvântul lui Dumnezeu, Înțelepciunea care vine de sus.
A avea discernământ înseamnă a accepta Scriptura ca Sistem de valori în viață și ați ghida viața după Cuvântul Scripturii. Asta înseamnă sa-ți stabilești bine prioritățile în viață. Lazăr a avut prioritatea să se supună voii lui Dumnezeu și astfel să împlinească chemarea Lui pentru viața lui.

b) alegerile sănătoase au ca preț lepădarea de sine
 

Lazăr a acceptat viața îngăduită de Dumnezeu peste El, ar fi putut să se răzvrătească împotriva lui Dumnezeu, ar fi putut să nu mai creadă în Dumnezeu, însă el a acceptat starea lui rămânând credincios lui Dumnezeu.
Bogatul a refuzat categoric să renunțe la sine pentru alții, a refuzat să renunțe la sine pentru Cuvântul lui Dumnezeu, a refuzat să renunțe la sine pentru Împărăția lui Dumnezeu.
Matei 16:24 Atunci Isus a zis ucenicilor Săi: „Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, sa-și ia crucea și să Mă urmeze.

c) alegerile sănătoase sunt marcate de Standardul lui Dumnezeu
 

Versetele 27 la 29 Bogatul a zis: „Rogu-te, dar, părinte Avraame, să trimiţi pe Lazăr în casa tatălui meu; căci am cinci fraţi, şi să le adeverească aceste lucruri, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin.” Avraam a răspuns: „Au pe Moise şi pe proroci; să asculte de ei.”
A trăi la Standardul lui Dumnezeu, înseamnă a asculta, a pune în practica vieții Cuvântul lui Dumnezeu.
Efeseni 4:1-3 Vă sfătuiesc, dar, eu, cel întemnițat pentru Domnul, să vă purtați într-un chip vrednic de chemarea pe care ați primit-o, cu toată smerenia și blândețea, cu îndelungă răbdare; îngăduiți-vă unii pe alții în dragoste și căutați să păstrați unirea Duhului, prin legătura păcii.

2. Practica vieții
 

Practica vieții creștine înseamnă a acționa la cererea lui Dumnezeu, adică a asculta de El.
 

Versetele 29-30 Avraam a răspuns: „Au pe Moise şi pe proroci; să asculte de ei.” „Nu, părinte Avraame”, a zis el, „ci dacă se va duce la ei cineva din morţi, se vor pocăi.”

Practica vietii inseamna actiune la cererea lui Dumnezeu
 

Romani 10:17. Astfel, credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos. 18. Dar eu întreb: „N-au auzit ei?” Ba da; căci „glasul lor a răsunat prin tot pământul, şi cuvintele lor au ajuns până la marginile lumii.” 19. Dar întreb iarăşi: „N-a ştiut Israel lucrul acesta?” Ba da; căci Moise, cel dintâi, zice: „Vă voi întărâta la pizmă prin ceea ce nu este neam, vă voi aţâţa mânia printr-un neam fără pricepere.”20. Şi Isaia merge cu îndrăzneala până acolo că zice: „Am fost găsit de cei ce nu Mă căutau; M-am făcut cunoscut celor ce nu întrebau de Mine.” 21. Pe când, despre Israel zice: „Toată ziua Mi-am întins mâinile spre un norod răzvrătit şi împotrivitor la vorbă.”
1 Ioan 1:6-7 Dacă zicem că avem părtăşie cu El, şi umblăm în întuneric, minţim şi nu trăim adevărul. Dar dacă umblăm în lumină, după cum El însuşi este în lumină, avem părtăşie unii cu alţii; şi sângele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curăţă de orice păcat.

Practica vieții înseamnă a accepta voia lui Dumnezeu în toată viața ta
 

Versetele 20-21 La uşa lui, zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube. Şi dorea mult să se sature cu firimiturile care cădeau de la masa bogatului; până şi câinii veneau şi-i lingeau bubele.
Efeseni 2:10 Căci noi suntem lucrarea Lui și am fost zidiți în Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca sa umblam în ele.

3. Nădejdea omului
 

Nădejdea lui Lazăr era în promisiunile lui Dumnezeu pentru viața veșnică, asta face ca la sfârșit a fost dus de îngeri în sânul lui Avram și are parte de mângâiere veșnică. Mulți astăzi își pun capăt zilelor și nu mai văd nici o ieșire din situația lor fiindcă nu au nădejdea corectă sau și-au pierdut această nădejde.

Nădejdea bogatului era în lucrurile trecătoare și fără valoare eternă

Matei 6:19-21 Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile şi rugina şi unde le sapă şi le fură hoţii;  ci strângeţi-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură. Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.
Luca 12:16-21 Şi le-a spus pilda aceasta: „Ţarina unui om bogat rodise mult. Şi el se gândea în sine şi zicea: „Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strâng roadele.”  „Iată”, a zis el, „ce voi face: îmi voi strica grânarele şi voi zidi altele mai mari; acolo voi strânge toate roadele şi toate bunătăţile mele; şi voi zice sufletului meu: „Suflete, ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea şi înveseleşte-te!” Dar Dumnezeu i-a zis: „Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ţi se va cere înapoi sufletul; şi lucrurile pe care le-ai pregătit ale cui vor fi?” Tot aşa este şi cu cel ce îşi adună comori pentru el, şi nu se îmbogăţeşte faţă de Dumnezeu.”
 

Coloseni 1:19-24 Căci Dumnezeu a vrut ca toată plinătatea să locuiască în El şi să împace totul cu Sine prin El, atât ce este pe pământ, cât şi ce este în ceruri, făcând pace prin sângele crucii Lui. Şi pe voi, care odinioară eraţi străini şi vrăjmaşi prin gândurile şi prin faptele voastre rele, El v-a împăcat acum prin trupul Lui de carne, prin moarte, ca să vă facă să vă înfăţişaţi înaintea Lui sfinţi, fără prihană şi fără vină; negreşit, dacă rămâneţi şi mai departe întemeiaţi şi neclintiţi în credinţă, fără să vă abateţi de la nădejdea Evangheliei pe care aţi auzit-o, care a fost propovăduită oricărei făpturi de sub cer şi al cărei slujitor am fost făcut eu, Pavel. Mă bucur acum în suferinţele mele pentru voi; şi în trupul meu împlinesc ce lipseşte suferinţelor lui Hristos, pentru trupul Lui, care este Biserica.
Evrei 11:1 Și credința este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd.

Simion Ioanăș