Șoapta vieții

ȘOAPTA VIEȚII

Cu ritmul ei stupefiant
Viața, parcă, ne șoptește:
”Nu-i important ce-i elegant
Și nici ce e interesant
Ci că Isus vă ocrotește...

Luați din mine ce e bun
Și ce-i frumos și ce-i de seamă
Nu vă-ncurcați cu un nebun
Și nici cu cei care vă spun
Să vă hrăniți cu-a lumii zeamă...

Structura mea să nască-n voi
Un sentiment ce-n Slavă zboară
Să știți de Lumea de apoi
Unde, desigur, toate-s noi
Unde-i eternă primăvară...

O taină nu-s și nici un vis
Cum cred acei fără speranță
Accesu-n Cer vă e admis
De stați cu sufletul deschis
Și-i dați destulă importanță...

Sunt suflul viu și penetrant
Ce vă-nsoțește-ntotdeauna
Îi plâng pe cei ce-s în neant
Și-i chem în mediul ambiant
Unde-or putea primi cununa...

La valuri nu pot să renunț
Ele din nou o să izbească
Menirea mea e să v-anunț
C-o să gustați și din denunț
Și din trufia omenească...

Sunteți uimiți că dau dureri
Când vă trimit vreo încercare?
Spre voi veni-vor adieri
Așa cum au venit și ieri
Și veți simți o cercetare...

Și veți cunoaște mai deplin
Menirea voastră-n pribegie
Și vasul vostru va fi plin
Și veți rosti Amin! Amin!
C-aveți o nouă strategie.

Din ritmul meu stupefiant
Rețineți doar ce vă zidește
Să știți că-i foarte relevant
Să rezolvați ce-i important
Și să iubiți dumnezeiește.”

George Cornici/19 Ianuarie, 2013