Psalmul 91

Cel ce sta sub ocrotirea Celui Preainalt, smerit,
Si se odihneste-n umbra Creatorului Slavit,
Zice despre Domnul astfel: "El e Cetatuia mea!
El mi-e locul de scapare, adapost in vreme rea."

"El e Dumnezeul care, mantuirea mi-a promis.
El ma scapa de osanda, si ma duce-n Paradis.
El mi-e Scut si Calauza, ma incred in El mereu.
Chiar din foc si pustiire, ma salveaza Dumnezeu!

El ma vindeca de boala, ciuma tace-n fata Lui.
Domnul e Stapan pe toate, e AMIN Cuvantul Lui!"
Daca faci din El placerea, sufletului tau trudit,
Te pazeste prin credinta, si de El esti ocrotit.

El te va ascunde vesnic, sub aripa Sa de Tata;
Te va strange cum isi strange closca puii laolalta.
Tu sa nu te temi de groaza, nici in noapte, nici in zi;
Chiar sageata care zboara, mana Lui o va opri.

Ciuma grea din intuneric, molima de la amiaza,
Cancer, boala, neputinta, Domnul le indeparteaza.
Foametea nu-i va ajunge pe ai Domnului copii,
Caci e scris in Sfanta Carte, painea ei n-o vor cersi.

Domnul poarta,prin credinta, grija celor ce-L iubesc
Sunt paziti, le da si painea, mantuirea o gasesc.
Chiar si pui de leu duc lipsa, si li-e foame cateodata,
Dar cei ce-L slujesc pe Domnul, nu duc lipsa niciodata.

Temeti-va voi de Domnul, sfintii Lui de pe pamant,
Nu de ziua cea de maine, nu de ploaie, sau de vant.
Cei ce cauta pe Domnul, si se roaga catre El,
Il gasesc, ii izbaveste, le trimite har din cer!

Cand spre Domnu-ntorci privirea, uiti de boala, de necaz,
Ti se lumineaza fata, de rusine nu esti dat.
Cand nenorocitul striga, Domnu-aude glasul lui,
Si se pleaca, si-l ridica, din necazurile lui.

Ingerii din ceruri Domnul ii trimite-n ajutor
Celor ce se tem si-i scapa, de primejdii si cuptor.
O,veniti, gustati din Domnul, si din bunatatea Sa
E ferice de aceia ce se-ncred in dreapta Sa.

De vrei parte de viata, si de zile fericite,
Teme-te mereu de Domnul, lupta-te sa-nvingi ispite.
De rau limba ti-o fereste, pune-ti frau 'naintea gurii,
Buzele sa iti rosteasca doar Cuvintele Scripturii.

Sa n-arunci venin cu limba ca s-aduci in juru-ti moarte,
Ci sa-ti fie vorba dulce, sa alini, sa faci dreptate.
Departeaza-te de rau, si fa binele intr-una
Cand vrajmasul te incearca, cauta pacea, ia cununa!

Ochii Domnului se-ndreapta peste cei neprihaniti,
Urechea Lui asculta glasul rugaciunii celor sfinti.
Cand ei striga catre Domnul, El aude si ii scapa,
De necazuri, de probleme, si in Rai le face parte.

Deseori nenorocirea vine peste cei sfintiti,
Dar mereu ii scapa Domnul, ii ridica si-s paziti.
Chiar o mie pot sa cada, si la dreapta-ti zece mii,
Dar pe tine niciodata, raul nu te va strivi.

Vei privi cu ochii plata, si sfarsitul celor rai,
Insa tu, avand Cuvantul, prin credinta vei trai.
Domnul intareste pasii omului neprihanit;
Chiar de cade, se ridica, dar nu este doborat.

Caci scaparea e la Domnul, El iti e Ocrotitor,
Si cand latul se intinde, El iti vine-n ajutor.
Da! Pentru ca faci din Domnullocul tau de adapost,
Fiindca-L chemi, si ai nadejde, fiindca esti strajer in post;

Fiindca Il cunosti pe Nume, si-L inalti in viata ta,
El ti-aduce izbavirea, si raspuns la cauza ta.
El te va purta pe brate, Dumnezeu te va pazi.
Cand Il chemi, iti va raspunde, stramtorarea-o va largi.

Da! Nadajduieste-n Domnul, suflete ce esti lovit,
El aduce veselie oaselor ce le-a zdrobit.
Sa ne-ncredem, dar, in Domnul, chiar daca e greu acum.
Soarele iar va apare, chiar de-s nori negri pe drum.

Increde-te mereu in Domnul, si in sfanta voia Sa,
Aducandu-I multumirea, si veghind in calea ta.
Soarta ti-o incredinteaza-n mana Lui de Dumnezeu,
Si vedea-vei rasaritul, caci va sterge plansul greu.

Sa Il laudam pe Domnul, si sa-L binecuvantam,
Sa-L slavim prin viata noastra, tot mereu sa-L onoram.
"Laudat sa fie Domnul!" sa strigam de-aici de jos,
Inchinandu-i multumirea jertfelor de bun miros.

Amin