Psalmul 24

A Domnului-i Pământu-n întregime
Cu tot ce-a pus pe el și-a întocmit
Cu lumea și întreaga ei mulțime
La pus pe mări, pe râuri la-ntărit

Cin’ va putea la Domnul să se suie
Pe muntele-I cuprins de foc și vînt?
Să se ridice-ncet pe cărăruie
Până la locul Slavei Lui cel Sfânt?

Acel ce are mâini nevinovate
Și-o inimă curată-i bate-n piept
Înspre minciună sufletul n-abate
Nu jură ca să-nșele ci e drept

Acela sigur, binecuvântare
Va căpăta din mâna Domnului
O stare după Sfânta-I voie, care
I-o dă chiar Domnul mântuirii lui

O iată partea lor de moștenire
Celor ce-Ți cheamă Numele mereu
Ce-Ți caută Fața și a Ta privire
O Doamne, a lui Iacov Dumnezeu

Porți, ridicați dar capete ferice
Trompetele dau sunetul octavei
Și veșnicile porți să se ridice
Lăsați să intre Împăratul Slavei!

Dar cine-i Împăratu-acesta mare
Și cine plin de Slavă-mpărățește?
E Domnul cel Puternic și cel Tare
Domnul Viteaz ce-n luptă biruiește

Voi porți, a voastre capete plecate
Le ridicați în sunetul octavei!
Porți veșnice, le țineți ridicate
Lăsați să intre Împăratul Slavei!

Dar cine-i Împăratu-acesta mare
Și cine plin de Slavă-mpărățește?
E al oștirii Domn, e cel mai Mare
E-al Slavei Împărat și-n veci domnește


07/14/2020 Daniel Hozan Phoenix, Arizona