Omul

Nu vă-încredeţi în om
E o fire-nșelătoare
E al necredinței ,,pom,,
Azi e viu, și mâine moare.

Îți promite tot ce vrei
Doar că nu este capabil
Să-și întoarcă pașii grei
Din al său trai mizerabil.

Se socoate înțelept
Și de multe ori păcatul
Este drumul cel ,,corect,,
Pentru dânsul, pentru altul.

Se închină doar plăcerii
Care-i poartă lui câștig
Nevăzând pașii durerii
Ce îl pasc cu-al nopții frig.

Neștiinței îi dă slavă
Provocând dureri cumplite
Inimii, ce este sclavă
Gândului din a sa minte.

Nu vă-încredeţi în om
Căci a vrut de la-nceput
Să fie și el un,, domn,,
Doar că e nepriceput

Pe parcursul vieții sale
A făcut numai erori
Aducând pe lume jalea
Numai "veştejite flori".

***
Vă încredeţi doar în Domnul,
Dumnezeul celor vii
Ce S-a îndurat de omul,
Dându-i numai bucurii.

Căci prin El, și doar prin El
Omul astăzi poate-ajunge
La acel sfânt curcubeu
Ce păcatul îl învinge.

Amin!