Nu vă înșelați...

Motto: ""Să nu furați și să nu mințiți, nici să nu vă
înșelați unii pe alții."" Amin! Levitic 19:11.

Pentru orice limbă și-orice neam
Un lucru-i limpede, și-anume:
Doar printr-un singur om - Adam _
A pătruns păcatu-n lume.

Și odată cu păcatul au răzbit
Tot felul de deprinderi rele...
De-aceea Dumnezeu a poruncit
Ca necurmat, să ne ferim de ele.

În cartea Levitic o să găsiți
Încă o poruncă, care spune:
"Să nu furați și să nu mințiți,
Să nu umblați cu înșelăciune."

Cercetând Cuvântul din Scriptură
Aflăm de furturi, de minciuni,
Și de această rea apucătură:
Omul e pornit spre înșelăciuni.

Și în pornirea lui nu ține seama
Și înșală pe oricine bucuros -
Poate fi un frate, tata, mama...
Dar lui, să-i fie de folos.

Exemplu-i Iacov, ce prima dată
Pe frate-său, Esau, l-a înșelat...
Apoi și-a înșelat bătrânul tată,
Nedrept, fiind binecuvântat.

Și ca să-și scape viața a fugit
În Haran, la unchiul lui, Laban,
Și douăzeci de ani el a trăit
Lângă un om ca și el de viclean.

Și tot Sfânta Scriptură spune
Că oamenii au căutat mereu -
Fiind aplecați spre înșelăciune,
Să Îl înșele și pe Dumnezeu.

Odată, Dumnezeu i-a întrebat:
"Se cade ca voi să Mă înșelați?"
Ei au zis: "Cu ce Te-am înșelat?"
Părând din cale-afară de mirați.

"Cu zeciuieli și daruri de mâncare"
A fost, atunci, răspunsul Lui...
Dar dacă azi, aceeași întrebare,
Am pune-o și noi, Domnului?

Dumnezeu ne vede orișiunde
Cât suntem noi de pocăiți...
Și multora, poate-ar răspunde:
"Cu felu-n care voi trăiți!

Sunteți sfinți în adunare
Și oameni duhovnicești...
Afară, inima vi-i iubitoare
De plăcerile lumești.

Când vă apropiați de Mine
Cu buzele Mă cinstiți,
Dar inima vă aparține
Lumii pe care-o iubiți."

Și precum celor din vechime,
Ar zice: "Sunteți blestemați
Câtă vreme... Câtă vreme
Voi căutați să Mă înșelați."

Și, poate pe mulți i-ar întreba:
"Cuvântul, de ce-L citești
Dacă tu, oricum, cu fapta
N-ai de gând să-L împlinești?

De ce mergi la adunare
Unde merg Aleșii Mei?
Să fii și tu la închinare,
Dar nu vrei să fii ca ei?

De ce te rogi și tu cu sfinții
Care plâng în rugăciune,
Când în ascunzișul minții
Știi că nu faci ce ți-aș spune?

Doar de formă? Să se vadă
Cât ești tu de credincios?
Cei din jur, pot să te creadă,
Dar tu ești exact pe dos!"

Sunt unii care gândesc
Cu viclenie și cu fală,
Căci pe toți îi păcălesc -
Dar pe Domnul nu-L înșală.

Porunca Domnului e clară:
"Nu mințiți și nu furați!"
Cei ce-o încalcă pot să piară
Precum niște blestemați.

Cum Dumnezeu i-a nimicit
Pe Safira și Anania
Pentru faptul c-au mințit,
Arătându-și viclenia.

Cu banii de pe moșioară
Voiau un îndoit folos:
Slavă, pentru cei de-afară,
Și înăuntru ai lui Hristos.

Hristos Domnul nu primește
Pe cei cu inima împărțită,
Ci, pe-acel ce Îi dăruiește
O inimă întreagă, smerită.

Hristos primește pe oricine
Dacă vine cu credință,
Lepădându-se de sine
Și trăiește în pocăință.

Câte unul se mândrește
Că ar fi fără greșeală! ...
Însă, cine-așa gândește
Pe el singur se înșală.

În fața Lui, suntem greșiți,
Că noi păcătuim mereu,
Și noi toți, suntem lipsiți
De slava lui Dumnezeu.

Dar pentru-a noastră mântuire
Avem Cuvântul din Scriptură;
El ne dă călăuzire
El ne dă învățătură.

Cine-L ascultă, și-L citește,
Să-L împlinească neîncetat -
Că de nu Îl împlinește,
Pe el însăși s-a înșelat.

Doamne-ai milă și Te îndură -
Prin Duhul Tău să ne întărim!
Și Cuvântul din Scriptură
Să putem să-L împlinim! Amin!
Alba Iulia 11 ianuarie 2020