Femeia vinovată

Motto:""Nu judecați, și nu veți fi judecați; nu osândiți, și nu veți fi osândiți;
iertați, și vi se va ierta.""Amin! Luca 6:37.

A venit Isus la Templu
Să vorbească din Scriptură;
A venit și multă gloată
Dornică de învățătură.

Câtă pace și nădejde
În inima lor a pus
Evanghelia mântuirii
Tălmăcită de Isus!

Au venit mulți farisei,
Cărturari, lume aleasă,
Aducând 'naintea Lui
O femeie păcătoasă.

"Învățătorule, I-au zis,
Ascunzându-și bucuria,
Femeia asta a fost prinsă
Când săvârșea preacurvia.

Moise, în Lege a poruncit
Ca asemenea femei
Să le omorâm cu pietre;
Ce zici în privința ei?"

Întrebau cu gând viclean
Încercând să-L ispitească;
S-audă ce va răspunde
Apoi, să-L învinuiască.

Dar au uitat că Legea spune
Că de s-a săvârșit păcatul,
Să fie omorâți cu pietre
Și femeia, și bărbatul.

Cum gândul lor îl cunoștea,
Isus n-a spus un cuvânt;
S-aplecat, pornind să scrie
Cu degetul pe pământ.

Dar ei stăruiau să-ntrebe
Ce pedeapsă ar alege,
Jubilând c-o să-L acuze
Că e călcător de Lege.

Căci ei știau că-i milostiv
Și cu multă bunătate;
Și că Isus mereu vorbește
De iertarea de păcate.

Ce dezamăgiți au fost
Când Isus a cuvântat:
"S-arunce primul cu piatra
Cel care-i fără păcat!"

Și plecându-se în jos
N-a mai spus nici un cuvânt,
Ci continua să scrie
Cu degetul pe pământ.

Ce scria, Biblia nu spune,
Nu ne face cunoscut;
Pârâșii, fără îndoială,
Au văzut, și au știut.

Poate-a scris ce știau și ei
Și acum le-a amintit:
Că nimeni nu-i fără păcat,
Nimeni nu-i desăvârșit.

Că toți au păcătuit
Și vor păcătui mereu,
Și cu toții sunt lipsiți
De slava lui Dumnezeu.

Poate-a scris alt adevăr
Provocându-le uimire:
Că Dumnezeu e dragoste!
Dumnezeu este iubire!

S-au simțit mustrați pârâșii
Chiar de nu vroiau să pară,
Și toți, unul după altul,
S-au grăbit să iasă afară.

Când S-a ridicat Isus
Și-a privit în juru-I roată,
Nu mai era cu El nimeni
Decât femeia vinovată.

Și Isus - Domnul iertării -
Cu blândețe i-a vorbit:
"Femeie, unde sunt pârâșii tăi?
Nimeni nu te-a osândit?"

"Nimeni, Doamne, i-a răspuns,
Pradă stării sufletești;"
"Nici Eu nu te osândesc. Du-te
Și... să nu mai păcătuiești."

Că așa lucrează Domnul:
Cu bunătate și-ndurare;
Numai El poate să dea
Celui păcătos iertare.

Și când Dumnezeu te iartă
Ești absolvit de-orice păcat,
Că te-a iertat Cel care este
Al veșniciei Împărat.

Că Dumnezeu pe toți ne vrea
Să trăim în pocăință;
Să fim sfinți, precum El este,
Și statornici în credință.

Lăudați-L! Dați-I slavă!
Că sfânt ca Domnul nimeni nu-i!
Și Domnul vrea ca să ne facă
Părtașii sfințeniei Lui! Amin!