De ce suspini când vine încercarea?

De ce suspini când vine încercarea?
De ce privirea îți îndrepți în jos?
Oare în ceruri nu mai ai un Tată?
Nu mai ești tu, copilul credincios?
Era o vreme când a ta credință
Te-ar fi trecut prin apă și prin foc
Cu ea puteai străbate veșnicia
Și munții-ai fi putut muta din loc
Dar te-a cuprins vâltoarea ce-i în lume
Și goana după bani te-a obosit
În suflet îndoiala încolțește:
Oare mai ești de Dumnezeu iubit?
O, suflet drag... pe care cărăruie
Ai rătăcit speranța ce-ai avut?
Unde e pacea ce în nopți de teamă
Îți era pavăză și-ți era scut?
De ce suspini când vine încercarea?
Tu ești un fiu pierdut și regăsit!
Privește către ceruri și zâmbește
Căci Dumnezeu de veacuri te-a iubit!

Vulcan-15-03-2019
Mary