Dacă Doamne, m-ai zidit!

Dacă Doamne, m-ai zidit!

Dacă Doamne, m-ai zidit
Sus pe Stânca Mântuirii
Lângă Împăratul măririi,
Cel ce viaţa Şi-a Jertfit,
Este căci Tu m-ai iubit
Prins fiind sub legea firii!

Spre-a fi astfel, izbăvit
De-al blestemului păcat,
Doamne Tu m-ai înălţat
Prin Hristos cel osândit,
Pe crucea grea răstignit
Cel care morţii S-a dat!

Dacă Doamne, m-ai zidit
Sus pe Muntele Salvării
Ca o piatră a-ncoronării,
Fără-un zgomot strălucit
Harul sfânt m-a-nlănţuit
Cu-aura, răscumpărării!

Fiindcă Hristos, a plătit
Sus pe cruce, amăgirea,
Meriţi în veci proslăvirea
Pentru Haru-Ţi dăruit
Căci astfel mi-ai dovedit
Prin Jertfire ce-i Iubirea!

Dacă Doamne, prin zidire
Lucrul mi-ai încredinţat,
Să vestesc în lung şi-n lat
Cea mai sfântă mântuire
Prin răbdare, şi-n iubire,
Cuvântul Ţi-am ascultat!

Şi pentru dragostea mare,
De-a-mi produce fericire
În prea scumpa nemurire-
A vieţii eterne sub Soare,
Printr-o sfântă consacrare
Meriţi, deapururi cinstire!

Flvius Laurian Duverna
02 octombrie 2012