Chemare-n avânt

Îmi ridic vela-n ceruri să o prindă un vânt
Să mă ducă pe mare un cuvânt dintr-un cânt;

Îmi înalţ pânza-albastră în suflarea de veri
Să mă poarte aripă peste valuri de mări;

Să mă-ndrepte în zarea ce mă-ndeamnă-n azur
De-a râvni prospeţimea să mă-nvăluie-n jur;

Depărtat de-orice stare prăvălită-n ecou
Traiul meu să se smulgă de la nou înspre nou;

Tot trecând peste undele de chihlimbar
Spre întregi curcubeie de la viaţa-n zadar;

Peste zâmbetul mării cu spume în dinţi
Mai departe de plânsete în neputinţi;

Întregind Calea care mă doreşte-mplinit
Marea unde cu Cerul într-un dor s-au unit;

Vântul umple şi velă şi învie-un îndemn
Unde Cerul cu Marea împreună mă chem.