Atât de mult...

ATÂT DE MULT

Atât de mult ne-a inspirat
Cuvântul Cărții sfinte
De-aceea l-am asimilat
Știind că ne-a asigurat
Că nu-i finalul în morminte.

Suntem deschiși să aib-acces
Lumina lui nepieritoare
Să ne arate că-i progres
Acolo unde-i interes
Pentru lucrarea ziditoare.

Atât de-adânc pătrunde-n noi
Să lase rădăcini solide
Să fim în stare ca-n nevoi
S-avem purtare de eroi
Chiar dacă-s zonele aride.

Un suflet plin de frământări
El poate să îl liniștească,
Să-nlăture chiar disperări,
Să dea, oricând, orientări
Spre Patria nepământească.

Curg revelații ne-ncetat
Dacă-l servim așa cum este
Iar când lăuntru-a fost uscat
Cu taina Lui l-a transformat
Să cânte-apoi dumnezeiește.

Atât de mult ne cercetezi
O, Logos coborât din slavă!
Că prin noiane de zăpezi
Visăm la veșnice livezi
Și la mirifica Dumbravă...

Te-mbrățișăm ca altădat’
Să îți simțim aroma fină
S-avem un trai înmiresmat,
Să-L proslăvim pe Împărat
Căci El ne-a invitat la Cină.

George Cornici/14 Ianuarie, 2017