Trezeşte-te!...

Trezeşte-te ! ...

Trezeşte-te!.. şi luminează
Suflete ce stai pe gânduri,
Şi astfel, inima fiind trează
Ridică-te, prin har cutează,
Conştient, intră în rânduri!

Trezeşte-te din amorţeală,
Ia armătura cea mai bună,
Dezbracă haina firii goală,
Nu-ntârzia, ca la tocmeală
Căci te-aşteaptă o cunună!

Asvârle astăzi ce te-apasă,
Pe calea sfintelor chemări!
Povara grea din suflet lasă,
În valea lumii întunecoasă
Pe căi pierdute-n depărtări!

Priveşte cu ochiul credinţei
La cea din urma răsplătire,
Şi-auzi chemarea biruinţei
Ecou sunând făgăduinţei
Şi vezi a Domnului mărire!

Când viaţa ta-i fără povară
Din florile ce-ţi fiv-or date,
Revarsă-n juru-ţi iar şi iară
Ca-n zi de caldă primăvară
Parfum de roze miresmate!

Împarte-n marea Sa lucrare
Cea mai mareaţă cunoştinţă
A Dragostei cea salvatoare,
Că Domnul în curând apare
În slava-I sfântă-n biruinţă!

Flavius Laurian Duverna
30 ianuarie 2009