Sinteză ambientală

Sinteză ambientală

Un nor prăpădit mă scuipă-n obraz
Și-o cioară-și așterne cuminte
Mizeria ei toată la mine-n pervaz...
O rază se-atinge de-un cap fără minte
Ce face în toate doar haz de necaz...
Și uită să facă ce-i bine...
O, Doamne, ai milă de mine
Că minte nu am, nici har și nici haz...
Mi-e frică de Ziua cea mare ce vine!

Cu-n cuget curat și sufletul treaz
Aș vrea să privesc către Tine
Dar o clipă sunt sus, covârșit de extaz
Și-o mie-n amare suspine,
Izbit din talaz în talaz
Căci truda vieții sub soare
Acerbă-i și fără răgaz,
E-un zbucium de patimi amare
Dictându-ți să fii mai „viteaz”...

Și-n urmă, lipsit de valoare,
Sub „țapul pustiei” ești „calul cel breaz”
Ce-aleargă într-una sub soare
Fără rost, fără sens, fără haz...
Căutând, Invocând și cerșind îndurare...
Dormind înăuntru, înafară stai treaz,
Un tăciune încins în înfumurare,
Strigând către „Vânt” –„mai suflă „extaz”
De redeșteptare!”

27/05/2018*Ioan Hapca
(Zaragoza)