Să fiu!

Să fiu...
Să fiu pentru Tine voință și glas
Pentru întreaga viață, pentru timpul rămas...
Să pot înfăptui,
Să pot birui,
Ispite și dureri,
Căderi din încercări...
Să fiu un picur, un strop de mângâiere
Pentru atâtea inimi împovărate de durere
Să pot dărui prin grai -faguri de miere
Cuvinte însuflețite de putere!
Să fiu viteaz pentru a Ta împărăție!
Să Te iubesc cu veșnică bucurie!
Și la tronu-Ţi de Slavă
Să mă primești cu duioasa și blânda Ta voce suavă!
Să fiu... o candelă aprinsă
Să îmi doresc ca niciodată să nu fiu stinsă!
Să ard pentru Tine cu flacără vie
Și pentru vremuri când voi fi în pustie!
Să mai fiu un ulcior cu apă vie, un coș cu pâine
Pentru cei însetați și flămânzi, pentru azi, nu pentru mâine...
Să fiu și-n cuget, și-n glas, răspuns și zidire
Privind încrezătoare spre nemurire!