Pe urmele martirilor

Dacă privești în dată în trecut,
La vremurile care s-au scurs
Dacă privești atuncea la început
Câte nu ar fi de spus

În aceea eră minunată,
Când creștinismul a luat viață
Când credința era simplă ca la început
Era o eră minunată unde toate s-au spus

În aceei bătrâni în dată
Care aveau o pricepere aleasă
Conștienți de slujba care au primit
De la Domnul lor iubit

Erau simpli ca altă dată
Smeriți fără pată
Se citea pe chipul lor cel minunat
Căci Isus i-a salvat

Tineri în jur se adunau
Și pe Isus proslăveau
Fără a ține cont de ceva
Căci o umbră îi pândea

Erau cu mic cu mare
La aceea sărbătoare
Unde bătrânii spuneau
Și pe Domnul vesteau

Familii închegate
Cu copilași în brațe
Jos ei se puneau
Când Cuvântul auzeau

Fiecare era conștient în dată
Căci puterea lui Dumnezeu se arată
În mijlocul lor parcă ca un foc era aprins
Căci însuși Domnul a sosit

Nu aveau multe palate
Și nici haine de sărbătoare
Fiecare purta
O învelitoare în ziua aceea

Nu se gândeau căci nu aveau ce mânca
Căci însuși Domnul îi hrănea
Nici ce îmbrăcau în dată
Erau cum Scriptura îi învață

În mijlocul lor de ai pătruns,
Era o bucurie de nespus
Pe fețele lor se citea
Căci Hristos îi umplea

Imnuri în dată se înălțau
De acolo de unde se aflau
Pe Hristos toți îl preamăreau
Și în inimă lor se bucurau

Era o atmosferă minunată,
Căci însuși Domnul era de față
Cum fiecare asculta
La bătrânii ce îi învață

Chear și copilașii stăteau nemișcați
La părinți în brațe adunați
Căci în încăpere un singur glas se auzea
Era glasul Duhului care vorbea

Nu se gândeau la ziua de mâine
Căci Domnul le purta de grijă
Doar în inimă se bucurau
De prezența ce o simțeau

Erau simpli fără prea multă carte
Dar erau înălțați în fapte
Însuși Domnul îi învață
Tot ce trebuie din Legea Sa

Societatea nu îi primea
Și pe toți îi respingea
Căci purtau în dată
Numele de Isus în a lor viața

Când la moarte se duceau
Și pe ruguri ardeau
Cântau un imn de Slavă
Pentru cel de acasă

Moartea nu îi înspăimânta
Căci în ea vedea
Haina de nuntă pregătită
Și o cunună mare gătită

Frumos a fost odată
Cu asemenea oameni în viață
Dar unde oare au dispărut
Martirii noștrii căci nu mai sunt

Câți mai sunt gata în această clipă
Să plece la nuntă
Să plece de pe pământ
Pentru Regele lor cât mai curând

O norul ne înconjoară
Și parcă din nou ne pune în față
Oamenii care au trecut
Prin viața ce au avut

Norul ne înconjoară
Și pocăință strigă iarăși
Odată în fața lor v-om sta
Când norul de martori se va arăta

Haideți fiecare
Să slujim celui din zare
Să ne putem odată număra
Printr-e martiri ce se v-or bucura

Să fim ca la început
Oameni simpli de cuvânt
Să fim credincioși lui Dumnezeu
Cum au fost martirii dragul meu

Căci în ziua în care trăim
Foarte putini s-au pregătit
Să întâlnească în dată
Norul de martori de acasă

Să fim ca ei în dată
În purtare și în învățătură
aleasă
Să fim cu adevărat
Niște martiri minunați

Să lăsăm lumea la oparte
Și cerul să fie în inimii mai departe
Căci frații care au plecat ne așteaptă
Și pe noi sus acasă

Haideți fiecare
Să slujim celui din zare
Să fim martiri au adevărat
Pentru cel ce ne-a creeat

Amin