Nu e destul!

Nu vrem să ştim cum s-a ajuns pe lună;
Noi vrem să ştim cum se ajunge-n cer!
E bin' să ştim......dar nu o să ne-ajungă
Viaţă, nu dă, acelor care pier.

Sunt multe lucruri bune de învăţat
Tot ceea ce dorim s-aflăm, aflăm;
Creştem în biserică, e-adevărat
Dar, pe Dumnezeu noi nu-L cunoaştem.

Spunem la toţi: ,,Domnul e al meu Păstor"
Dar, din cum suntem, nu se prea vede!
El este Domnul şi-al nost' Mântuitor
Şi-ascultă, tot ce poporul Îi cere.

Nu e destul să spunem ,,Doamne"
Nu e destul să stăm îngenunchiaţi
Nu e destul să spunem c-avem roade
Dacă, n-avem iubire între fraţi.

Nu e destul s-avem Cuvântu-n mână
Şi nici să ţinem Biblia pe piept
Ci s-arătăm că am primit lumină
C-am învăţat ce este bun şi drept.

Ne străduim şi punem preţ pe tineri
Le explicăm ce este în Cuvânt
Muncim, luptăm, de luni şi până vineri
Îi ajutăm să facă-un Legământ.

Şi-apoi 'i lăsăm, c-am terminat lucrarea
Şi ne spălăm pe mâini ca şi Pilat
Le-am spus de mila şi de îndurarea
A Dumnezeului cel viu şi Prea Înalt.

Dar, după Legământ au trebuinţă!
Să le vorbim, să explicăm mai mult!
Ei multe nu-nţeleg şi au aşa dorinţă!
Ca să priceapă cuvântul din Cuvânt!

Nu poţi numai să-i porţi în rugăciune
Şi-apoi să-i laşi în neştiinţa lor!
Dă-te întâi exemplu chiar pe tine!
Şi de s-or poticni, vino-le-n ajutor!

Iar ajutorul, să-l daţi cu blândeţe
Aşa cum Dumnezeu şi pentru voi
A rânduit ca să primiţi poveţe
Şi sfaturi bune când fost-aţi în nevoi.

Cu-atât mai mult, acum e rândul tău
Ca să zideşti, să-nalţi, să construieşti
Cu putere să-i conduci spre Dumnezeu
Şi celor tineri, de El să le vorbeşti.

Singur acest lucru, nu este chiar destul;
Sunt tineri, confuzi, nu ştiu să lupte,
Dar îşi doresc a fi cu sufletul sătul
Hotarul neştiinţei să îl mute.

Le daţi soluţii, pe cale-i îndrumaţi
Şi singuri, niciodată nu-i lăsaţi
Vorbiţi-le şi pe Domnul să-L rugaţi
Ca tinerii, de El să fie îndrumaţi.

Să-i învăţaţi, a fi demni de Dumnezeu
Şi plini ca Daniel de Duhul Sfânt;
De-a crede cu tărie în Isus Fiul Său
Şi de-a urma ce scrie în Cuvânt.

Mult se va bucura Domnul Dumnezeu
Că am dus, la bun sfârşit lucrarea
Şi vede-acum pe drum tot tineretul Său
Venind, ca să le dea, binecuvântarea.

A.N
6.09.2012 Firenze