Moară firea chinuită

Trup de carne, cât mai sufăr,
Cât poverile să-ți port?
Ți suflarea-mi într-un cufăr,
Mă preumblu ca un mort.

N-am opțiunea de-a alege,
Duhu-ntreg mi-e ferecat,
Este-un Har și este-o Lege,
Ce m-absolvă de păcat.

Legea spune jertfă, sânge,
Când gândesc mă înfior,
Harul, face duhu-a plânge,
Voi trăi, dac-am să mor.

Moară firea chinuită,
Trupul slut și-mpovărat,
Existența mea, finită,
Are-un Domn, un Împărat!

Tot ce pare o povară,
E un timp de șlefuit,
Actul trebuie să doară,
Ca să fiu desăvârșit.

Ușurat, îmi scutur vina,
Neputința și sluțirea,
Forța mea este Lumina,
Dragostea ce dă sfințirea.

Tot teluricul din mine,
Cade ca o zgură rea
Și mă umplu doar de Tine,
Dumnezeu, tăria mea!

23/08/13, Barcelona