Mândria

Mândria

Când te vei sătura zice Domnul cu mâncăruri gustoase
Când vei zidi ziduri înalte și vei locui în case frumose
Când vei vedea sub ochii tăi înmulțindu-se cirezile de boi
Și vei vede crescând plăcut în islazurile tale turmele de oi.

Când argintul și aurul tău dorit îl vei vedea cum crește
Și tot ce este al tău ce vezi se înmulțește și se mărește
Ia seama la tine însuți să nu ți se umfle inima de mândrie
Și să uiți pe Domnul Dumnezeul tău izvorul de apă vie.

Care prin marea Lui bunătate ți-a dat ce ai mașini și case
Bani și pământuri, tot cei mai bun si bunuri ce fabricase
Să-ți fie ție mai ușor în viață și cu bucurie să fii mulțumitor
Să-l lauzi pe Domnul Dumnezeul tău in chip smerit și stăruitor

Dacă din mândrie nu vei asculta de cei puși de Dumnezeu
Și nu vei asculta nici de judecător cu tine va fi rău
Mândria te face să vorbești cu trufie și cu îngâmfare
Să nu-l mai urmezi pe Domnul cu împlinire și ascultare.

Căci El ne vorbește prin visuri prin vedenii de noapte
Ne înștiințează ne tipărește învățăturile Lui chiar prin șoapte
Ca să-l abată pe om de la rău și să-l ferească de măndrie
Să-i păzească sufletul de groapă și viața de loviturile mâniei

Dar dacă nu ascultă de Glasul Sfânt ce la înștiințat mereu
Din pricina mândriei când va striga și el către Dumnezeu
Nici Dumnezeu nu va răspunde și degeaba strigă întristat
Căci Dumnezeu nu ascultă căci nici el deloc nu a ascultat.

Cei care au văzut pericolul mare din mândrie sau rugat
Cu cuvinte învățate din neprihănire și Dumnezeu ia ajutat
Cine își cunoaște păcatele și greșelile făcute din neștiință
Iară-mi greșelile necunoscute să nu le port în a mea ființă

Păzește de asemenea pe robul Tău de mândrie suverană
Ca să nu stăpânească ea peste mine și să fiu fără prihană
Să nu fiu vinovat de păcate mari ce le poate aduce mândria,
Doamne, Stânca și Izbăvitorul meu păzește-mi bucuria.

Doamne, să nu mă ajungă piciorul celui mândru, mă rog
Să nu mă pună pe fugă mâna celor răi, nu vreau să fiu slăbănog
Cei răi țin cuvântări puternice și vorbesc mândri cu trufie
Toți cei ce fac răul se fălesc ei zdrobesc poporul cu mânie.

Deci nimeni să nu-și facă voia printr-o smerenie fățarnică
Și închinare la îngeri avînd un duh și o credință vremelnică
Amestecîndu-se în lucruri pe care nu le-a văzut cerești
Umflat de o mândrie deșartă prin gândurile firii lui pământești

Domnul este înălțat totuși vede pe cei smeriți și credincioși
Și cunoaște de departe pe cei îngîmfați, mândri și religioși
Căci răsplata smereniei a fricii de Domnul este bogăția
Împreună cu slava și viața și cu harul ce însoțește curăția.

06.3. 2018