Ceas de Întrebare

Ceas de Întrebare

Din patru puncte cardinale
Străbat pământul agresat
De vânturi pustiind în cale,
Prin mari dezastre şi rafale
Veşti triste de necontestat.

În mari incendii şi inundaţii,
În uragane şi-n cutremure
De teama altor conflagraţii
Ce pot afecta şi-alte spaţii
Oamenii, încep să tremure

Sunt puţini cei ce gândesc
Că Dumnezeu are un plan,
Privind pe toţi ce vieţuiesc
Pe globu-acesta pământesc
Departe, de-al păcii liman.

De-aceea, astfel, intervine
S-aducă din nou la normal
Ce prin creaţie, Îi aparţine,
Pe om, prin forţele Divine,
Câte-un seism, catastrofal.

Poate că unii s-or întoarce
Rupând cu-a lor nelegiuiri,
Şi legământ cu El vor face
Părtaşi la sfânta dulce pace
Gustând din felu-altei trăiri.

Poate că Jertfa de la cruce
Va fi şi-al lor preasfânt izvor,
Ce-i va convinge şi aduce
Prin glasul cel blând şi dulce
La Cel ce-I Veşnic Salvator.

Flavius Laurian Duverna
14 septembrie 2009