Biruinţa lui Isus Part.I

Aş vrea să poţi purta în piept
Cu frică şi cu mult respect
Această Jertfă ce S-a dat,
Pentru al meu şi al tău păcat.

Căci jertfa Lui a fost trimisă anume
Din vechile şi ancestrale sfere,
Din nebuloase şi din tainice unghere,
Prin raza de iubire înflăcărată
Spre al nostru - pământ, făcut de El o dată.

De-atunci, pământul a avut
O cale înspre stelele-n sclipire,
Pe culmea ce era acolo, sus
Am fost lucrarea jertfei de mărire.

Şi flacăra care era în torţe
Cuprinsă-n adevăr şi în mister,
Prin viaţă şi prin tainicile forţe
Ne lumina cărarea înspre cer.

Era o noapte când Tatăl Creatorul,
Nu mai privea spre omul pământesc.
Şi întristat stătea lângă izvorul
Şi tronul harului Dumnezeiesc.

Nu aştepta nici clipele de farmec
Când imn de slavă I se aducea,
Din toate creaturile în cântec,
Şi din mărire pentru ce făcea.

Era o clipă mai de jale,
Şi jos văzu un trist tablou:
O vai, parcă-Şi întoarce faţa
Să nu privească în jurul Său.

În iureşul mulţimii, în clipa de-nserare
Pe coastele ieşite din Golgota în cale,
Şi prin aglomerarea de aripi în văzduh
Se oglindea tăcerea Acelui plin de duh.

Spre soare El privirea nu şi-a mai aţintit
Că soarele pălise când Domnul a murit.
Şi numai adierea petalelor de vânt
Îl mângâiau în treacăt pe rane cu-al lor cant.

Ce searbădă e clipa, ce pierdere divină,
UN OM MURI PE CRUCE făr´ nici un pic de vină.
Un om care prin fapte se dovedea un Sfânt,
Şi care prin putere nu era de pe pământ.

În eterna zi din ceruri, voi, fiinte din Cetate,
N-aţi putut opri jertfirea n-aţi văzut acestea toate?

Nu s-a găsit altă plată pentru un pământ stricat
Care era plin de rele şi atat de vinovat
Nimenea nu lua povara să o poarte suspinând,
Pentru cine? Pentru-un om ce-n păcate stă înfrânt.

Vai, ce taine au fos atuncea şi ce clar le prevăzuse
Dumnezeu din vesnicie, sus în Cartea ce-o scrisese.
Şi acolo în sulul Cărţii, a pecetluit o frază,
O-ntrebare pusă-n ceruri, şi-un răspuns fără emfază.

Căci cu El în umbra slavei prin nenumărate stele,
Se juca un Fiu ceresc şi-asista la toate cele.
Isus ce mai poţi tu spune când rosteşti acest cuvânt,
Numele care aicea n-are seamăn pe pământ?

Isus spune cu tărie: "Dacă-ţi arde în piept iubirea,
Dacă ai primit Cuvântul şi vrei să vină Mesia
Ca şi cetele din cer când Isus spre tron porneşte,
Să deschidă Cartea Vieţii şi pecetea o găseşte!"

Spune, că şi El cu drag, S-a gândit într-un moment,
Să-şi dea viaţa pentru noi, pentru cei de pe pământ.
Prin jertfirea minunată să poţi tu înainta
Înspre Tatăl ce te-aşteaptă să-ţi dea mântuirea Sa.

Amin