Nunta lui Andrei și Maria

„Adam Adam,răsună prin grădină,
Adam Adam,răspunde unde ești?”.
Era Stăpânul ce prin răcoarea lină
Îl căuta pe Adam printre poteci.

Simțindu-se cu musca pe căciulă
El printre pomi îndată s-a ascuns,
Alături stătea Eva cea credulă,
„Sunt gol și mi-este frică”,a răspuns.

Ești gol?De unde știi,sau poate
Mâncat-ai tu din pomul interzis,
Știai că poți mânca orice din toate
Și-un singur pom era de neatins.

Să știi,nu sunt de vină eu,femeia
Care mi-ai dat-o,ea mi-a dat să gust,
Nu eu,ci șarpele mi-a sugerat ideea
Răspunde ea în modul cel mai just.

Amar plătit-au prețul neascultării
Iar Domnu-afară din Eden i-a dat
Și uite-așa-a-nceput istoria omenirii
Prima familie astfel s-a-ntemeiat.

De-atunci istoria-aceasta se repetă
Și noi familii nasc pe-acest pământ
Realizate după-a Domnului rețetă
Conform cum este scris și în Cuvânt.

Maria și Andrei prin bună învoială
Își dau cuvântul astăzi reciproc
Angajamentul lor nu-i târguială
Și-n el nu este urmă de-echivoc.

Intransigent făcut după Scriptură
Angajamentul lor nu-i temporar
E-o operă cu tâlc și-i de așa natură
Că seamăna cu cel de la Calvar.

Ei au ales pe Dumnezeu pe cale
Ca El să stăpânească-n casa lor
Când șarpele iar le va da târcoale
Ei au ca scut pe-al nostru salvator.

El apără pe-aleșii Săi întodeauna
Și nu îi lasă când sunt în necaz
Și când în viață va veni furtuna
Îi scoate-nvingători în orice caz.

Maria și Andrei lăsați la cârmă
Pe Alfa și Omega-n orice ceas
Și chiar de-s vremurile de pe urmă
Să-I fiți fideli întruna pas cu pas.

Să fiți lumină pentru societate
Și sare pentru lumea cea din jur
Iar credincioși să fiți până la moarte
O pildă pentru cei de primprejur.

Credința voastră s-o uniți cu fapta
Să fiți mereu cu mijlocul încins
Când trâmbița suna-va să fiți gata
Să-L însoțiți pe Miel spre paradis.

Andrei să fii un preot plin de zel
Un soț și-un tată foarte iubitor
Să ai îngăduință și să iubești la fel
Cum ne-a iubit al nost’ Mântuitor.

Orgoliul nu rezolvă o problemă
Și să nu apelezi nicicând la el
Atuncea când te afli în dilemă
Recurge pe genunchi la Emanuel.

Să fii om gospodar cu demnitate
Și să-ngrijești de cei din casa ta,
Să fii statornic și-nțelept în toate
Când crezi că-i imposibil nu ceda.

Maria îți doresc cu tot respectul
Să fii un etalon demn de urmat
În fiecare zi să îți dezvolți talentul
De a iubi și prețui al tău bărbat.

Să fii mereu o mamă răbdătoare
Și mâna de pe jug să n-o desprinzi
Și-atunci când o să fii în strâmtorare,
Să știi că tot de Dumnezeu depinzi.

Să nu pretinzi să ai mereu cuvântul
Și-n dragoste să te supui oricând
S-a spus că soțu-i cap și tu ești gâtul
Dar tu să nu asculți al lumii gând.

Iubiți-vă și fiți loiali până la moarte
Prilej să nu dați niciodată lui Satan
Să fiți cu ochii-n patru zi și noapte
La șarpele cel vechi, dârz și viclean.

El nu iubește-a voastră puritate
Și nici pe Cel ce ne-a salvat prin har
Căsătoria pentru el e-o nulitate
Un obicei ce-n lume-a devenit bizar.

Trăim o vreme când în societate
Căsătoria-a devenit doar un ritual
Lipsită de candoare și fără puritate
S-a adoptat un mod de viață imoral.

Dar partea tristă e că toate-acestea
Își fac prezența-ades și printre noi
Și în zadar se tot transmite vestea
Că toate-s trecătoare și gunoi.

Într-adevăr e timpul cel din urmă
Și-ar fi și timpul să ne cercetăm,
Verificând dacă suntem în turmă
Și controlând din ce ne adăpăm.

Închei dorind la toată adunarea
Un bun parcurs alături de Cristos
Iar pacea Lui și binecuvântarea
Să le aveți tot timpul din prisos.


Amin.