Te chem, Doamne!

TE CHEM, DOAMNE!

Cu teamă şi speranță vin la Tine,
M-aplec smerită înaintea feței Tale.
Te strig, privește cu îndurare la mine,
Glasul meu se ridică din vale.

Mă-încred în Cuvântul care îmi spune:
„„Cheamă-mă şi îţi voi răspunde,
Şi-ţi voi vesti lucruri mari..., ascunse..."(Ieremia 33.3)
Care de tine, încă nu sunt pătrunse.

Descoperă-mi tainele nepătrunse,
Înţelepţeşte-mă, ajută-mă, să pricep
Lucrările Tale mari, lucruri ascunse,
Pe care nu le cunosc, nu le pricep.

Bunătatea Ta... m-a copleşit profund,
Iubirea Ta... mă face să-îndrăznesc...
S-aştept răspuns... să nu m-ascund.
Rugăciunile şi cererile să le-înteţesc.

Vezi... dacă sunt pe calea dreaptă.
Dă-mi braţul Tău puternic la greu.
Pe drumul Tău Sfânt mă îndreaptă,
Păstorule Bun, fii sprijinul meu!

Sufletul neîncetat după Tine tânjește,
Te chem să-mi fi călăuză pe drum.
Cuvântul Tău, zi de zi, mă hrăneşte,
Voinței Tale... vreau să mă supun.

Nu pot trăi... nici o clipă fără Tine,
Departe de Scriptură şi rugăciune.
Cuvântul îl strâng în inimă... bine-bine.
Sorb slovele Vieţii... pline de-înțelepciune.

Dă-mi lumină... să mă călăuzească...
Despică întunericul lumii... în care trăiesc.
Fă din mine lumină, din raza-Ți cerească.
Evanghelia vieţii s-o propovăduiesc.

Doamne, ferește-mă, cu braţul Tău,
De vrăjmaşul... ce vrea să lovească.
Ocrotește-mă de săgețile celui rău.
Trimite îngerii Tăi... să mă păzească.

Pune-n mine, Te rog, înţelepciune,
Să deslușesc, clar, binele de rău.
Pune în mine... un Duh de rugăciune,
Să stăruiesc pe genunchi... tot mereu.

Dă-mi puterea bivolului, când mi-e greu.
Umple-mă cu Duh Sfânt... Domnul meu.
Facă-se voia Ta, mereu, în viaţa mea.
În vecii vecilor... acum... şi pururea.