Nadajduiesc in Tine

NADAJDUIESC IN TINE



Vin să-ţi aduc mulţumiri, înaintea zorilor,
A petalelor, ce emană mireasma florilor.
Înaintea razelor solare, ce scaldă cerul.
Şi prospețimea aerului, ce cuprinde eterul.

Te slăvesc Domnul meu şi Te laud,
Urechile Tale sunt deschise şi mă aud.
M-ai izbăvit din mâna vrăjmașului...
Şi ai plătit cu sânge plata păcatului.

Sunt fericită, că o nouă zi cu mult soare,
Ai lăsat în viaţa mea, în bunătatea-Ţi mare.
Te slăvesc, că-mi dai răgaz de cercetare,
Şi-mi dai noi puteri, să Te urmez pe cale.

Mi-ai dat răgaz pentru hotărâri noi,
Mi-ai deschis ochii cu strălucirea din zori.
Eşti mereu cu mine şi la bine şi la greu!
Tu ai în vedere salvarea sufletului meu.

Nădăjduiesc în toate făgăduințele Tale,
În marea Ta iubire şi marea Ta-ndurare.
Încrederea mea toată o pun în Tine, Isus,
Sub aripile Tale, de vrăjmaș sunt ascuns.

Mi-eşti scut de apărare în faţa celui rău,
Arma mea nespus de tare, e Cuvântul Tău.
În încercări eşti Turnul meu de scăpare,
Stânca mântuirii mele, marea mea salvare.

Mă inundă izvorul vieţii, de Tine dăruit.
Eşti pacea inimii mele, stâncă de granit,
Eşti comoară neprețuită, ocean de iubire,
Eşti moștenirea mea, Toiag de izbăvire.

Nu mă părăsești dacă-mi slăbesc puterile,
În lupta grea cu dușmanul şi cu ispitirile.
Când vin încercările, intri cu mine în cuptor.
Şi faci flăcările cuptorului s-adie uşor.

Nu mă părăsești, Doamne, niciodată,
Căci Tu eşti stăpân pe viaţa mea toată.
Mă scoţi din noroi, când vezi că m-afund,
Şi cu toate deznădejdile mă confrunt,

Puterea de-mi slăbeşte şi valuri biciuiesc,
Mă scapi de capcanele, ce mă pândesc.
Mă fereşti de valuri, să nu mă strivească...
Şi de vântul aprig ce vrea să mă lovească.

Întoarce-Ţi privirile Tale spre mine,
Nu mă lăsa, să mă depărtez de Tine.
Ca să nu dea talazuri mari peste mine,
Să nu poată, să mă dezlipească de Tine,

Întărește-mă, sunt oaie din staulul Tău.
Zădărnicește toate planurile celui rău,
Groapa peste mine să nu se închidă.
Şi adâncul să nu poată să mă înghită.

M-aplec în smerenie şi cu umilință,
Măreşte-n mine, Doamne, a mea credinţă.
Tu m-ai curăţit în al Tău Sfânt sânge,
Ai strâns șuvoiul de lacrimi, ce curge.

Mângâierea Ta sufletul meu l-a uns,
M-a urcat pe stâncă, unde n-aş fi ajuns.
Dacă Harul Tău, nu m-ar susține bine,
Stânca ar fi mult prea înaltă pentru mine.

Ia aminte, Te rog, la rugăciunea mea,
Mă cercetează şi veghează viaţa mea.
Mă-ncred în Tine, Isus, Mântuitorul meu.
Fă să pătrundă înțelepciunea în lăuntrul meu,

Să strălucească Faţa Ta peste mine...
Nicicând să nu mă pot despărți de Tine,
Căci Tu-mi eşti adăpost, eşti un Turn tare,
Alerg mereu la adăpostul aripilor Tale.

Nădăjduiesc în Tine! De mă vânează cel rău,
Mă încred cu credinţă, în Cuvântul Tău:
Ps. 5o.15. „Cheamă-Mă în ziua necazului şi
eu te voi izbăvi, iar tu Mă vei proslăvi."

Dă-mi ochilor lumină, să am vederea clară,
Revarsă peste mine înţelepciunea necesară,
Să fiu supusă voii Tale, pentru totdeauna,
Să pot s-ajung şi eu, ca să primesc cununa.

Tu asculţi rugăciunea din înaltul cerului.
Şi laşi peste mine îndurările Mielului.
Îţi mulţumesc şi Te slăvesc, Domnul meu.
Fie în veci de veci, Slăvit Numele Tău!
Domnul mântuirii mele, Domnul meu!

Amin