Mâinile străpunse

Îţi mulţumesc Isuse
Căci mâinile-Ţi străpunse
Mi-au dat prilej să plâng
Să-mi văd traiul nătâng
Să ştiu c-am fost un cui,
Un fiu al nimănui,
Bătut de vânturi sterpe
Prin lumile ,,superbe,,
Din când în când având
Înspre-nălţimi avânt
Dar tot mai des căzând
Cu faţa la pământ.

Îţi mulţumesc Isuse
Căci mâinile-Ţi străpunse
Spre mine le-ai întins
Când toţi noi Te-am respins
Strigând la nesfârşit:
,,Să fie răstignit,,
Căci neştiinţă mare
Aveam în mădulare
Şi gânduri fără rod
Eram precum Irod
Pe mâini să fiu spălat
De sângele-Ţi vărsat.

Îţi mulţumesc Isuse
Căci mâinile-Ţi străpunse
M-au strâns la pieptul Tău
Spunându-mi: ,,Eşti al Meu,,
Creat să fii iubit
Nu veşnic osândit
În Ghetsimani am plâns
Văzându-ţi nodul strâns
Şi nimeni să-l deznoade
Având sfârşitul-moarte
Departe de-al Meu Tată
Fără nici o răsplată.

Îţi mulţumesc Isuse
Căci mâinile-Ţi străpunse
Iarăşi îmi amintesc
De-acel ,,Eu te iubesc,,
Şi ori de câte ori
În viaţă ştiu strâmtori
Eu caut a Ta faţă
Ce-mi dăruieşte viaţă
Dorinţă să trăesc
Doar Ţie să-Ţi slujesc
Căci mâinile-Ţi străpunse,
Eu le iubesc, Isuse.

Amin!