Laudă şi încredere

Te laud din suflet, o, Doamne, pe Tine!
Minunile Tale aş vrea să le spun,
ca lumea întreagă prin ele să afle
cât eşti Tu de mare şi cât eşti de bun.

Voi face din Tine suprema cântare,
izvor de tărie, de largi bucurii -
ca ura să piară din suflete-nfrânte
şi fluvii să curgă prin locuri pustii.

Voi spune în lume lucrarea cea sfântă
a dragostei Tale nălţată-n Calvar.
Acolo dreptatea dă mâna cu harul.
La cruce vrăjmaşii se luptă-n zadar.

Te laud, Părinte-al dreptăţii eterne,
că-nalţi bunătatea şi răul îl ştergi.
Tu surpi vrăjmăşia ce stăruie-n oameni.
Să vindeci bolnavii cu milă alergi.

S-au dus agresorii cei plini de batjocuri
cum îngeri vestir-al sfârşitului ceas.
Măreţe imperii sunt azi doar ruine.
Cuvântul Scripturii prin vremi a rămas.

Te laud, Stăpâne, că-n luptele vieţii
Tu-mi eşti adăpostul prin valul cel greu.
Acel ce cunoaşte puternicu-Ţi Nume
de-aceea se-ncrede în Tine mereu.

Cântaţi cu iubire pe Domnul ce vine
să judece lumea din Munţii Sion!
Vestiţi-I puterea popoarelor lumii,
căci El ne dă pacea din veşnicu-I tron!

Puneţi-vă haina dreptăţii divine.
Mesia e-aproape, eu glasul I-aud.
Ridică-te David, speranţa ta vine!
Tu frate Zachee coboară din dud!

Şi Nunta începe, Mireasa e gata.
Uimit este cerul de cei mântuiţi.
Şi nu mai sunt lacrimi de-acum la Efrata
şi surzii L-ascultă şi sunt fericiţi.