În ochii mei Tu ești lumina.....

În ochii mei Tu ești lumina... .

Acum, când gândurile mele
Toate la Tine se opresc,
Greșeli, păcate, fapte rele,
Pe toate vreau să le ocolesc.

Cândva în viață, făceam rele
Și nu-mi păsa de Dumnezeu
Nu judecam faptele mele
Și nu-mi păsa dacă fac rău.

Cu Domnul nu eram atent
Și rar de El îmi aminteam...
Nepăsător, indiferent,
Chiar rugăciunea-mi neglijam.

De semeni nu-mi păsa deloc
Pe ai mei cei dragi îi supăram,
Nu-mi mai găseam în viață loc
Și nu-mi păsa de ce făceam...

Eram scârbit și plictisit
De viața mea dezordonată,
Bolnav și orb, și părăsit
De cei ce, i-am iubit odată...

Doar dragii mei părinți și frați
M-au ajutat cât au putut.
Și ei erau descurajați
Și se întrebau, ce-i de făcut?

Însă o dată-n mintea mea,
Ca un cutremur s-a produs...
Am început a mă ruga,
Și-a plânge amar către Isus.

Plângeam mereu și mă rugam,
În viață rostul să-mi găsesc.
Eram scârbit și nu puteam...
Îmi era greu să mai trăiesc...

El ruga mea a ascultat
Și... am primit chiar un răspuns.
Un credincios m-a căutat,
Pe el, chiar Domnul l-a adus.

Cu vorba blândă și smerită
Mi-a explicat că locul meu,
Nu e în lumea rătăcită
Ci, lângă bunul Dumnezeu.

Am stat atent și m-am gândit
Câtă dreptate el avea... .
Și atunci pe loc, m-am hotărât,
Calea credinței, voi urma!

Azi, viața nu-mi mai aparține
I-am dăruit-o Lui Isus!
Mă străduiesc să fac doar bine
Și vreau s-ajung la ceruri, sus.

Eu vreau ca toți care-au căzut
Și sunt în cruntă disperare,
Cei ce în Domnul n-au crezut,
Să aibe șanse de iertare.

Aș vrea și ei, așa ca mine,
Să aibe-n suflet alinare,
De Domnul să se prindă bine
Căci El, e unica salvare.

Să stăm cu toți în rugăciune,
Numele Lui să-L proslăvim,
Să facă cu noi o minune,
Pe calea dreaptă să pășim,

Să fim cu El în veșnicie
Căci sângele-I preasfânt și-a dat
Al Lui Nume mărit să fie!
El de la moarte ne-a salvat.


Amin

Câmpia Turzii, 1 iunie 2011