Ce minunat e harul mijlocirii

Ce minunat e harul mijlocirii

Ce minunat e harul mijlocirii,
Ce minunat e atunci când înțelegi
Cum poți prin harul rugăciunii,
Pe Domnul slavei mai mult să-nțelegi.

Ce minunat când vezi că se deschide
Din cerul slavei, stropi și peste noi,
Când curg comorile iubirii
Cu râuri sfinte, părtășii șuvoi.

Nu totdeauna înțelegem sensul,
Nu totdeauna taina deslușim,
De-aceea ni se dă din cer răspunsul
Ca nicidecum să nu ne poticnim.

Și primul pas ca să poți înțelege
E să mărturisești în viață tot,
Și rând pe rând răul să se dezlege
Să poți primi din ceruri harul sfânt

Apoi apleacă-te în rugăciune
Nu te gândi că o clipă e de-ajuns,
Ci stăruiește cu credință
Să intri-n legătură cu Isus.

Apoi începe Duhul Sfânt în taină
Să mijlocească pentru tin',
Îți înțelege lacrima din geană
Și duhul îți saltă spre Ierusalim.

Și vine harul mijlocirii
Și curg cuvintele șuvoi,
O, lasă-L să te umple de putere
Și nu pleca așa cu pumnii goi.

Prin mijlociri în limbi cerești învață
Ca să te rogi pentru cei dragi ai tăi,
Și vei primi de sus din cer povață
Că Domnul îi atinge pe ai Săi.

N-ai vrea și tu iubite suflet,
Ca să pătrunzi în harul sfânt ce-i dat?
Proșterne-te la crucea Lui cu lacrimi
Și vei fi pe deplin eliberat.

Să știi că harul mijlocirii
E ancora ce dată ni-e de sus
Să ne susținem pe cei din familii
Atunci când este câte-un greu de dus.

O, câte mame pot să mărturisească
Harul divin din mijlocirea lor,
Scăparea nu știau cum să găsească
Dar li s-a scris din ceruri ajutor.

De câte ori în liniștea târzie
Isus ne-a ridicat la mijlociri
Ca planul celui rău să fie
Distrus. Și-apoi noian de mulțumiri.

Nu suntem dintre cei ce biruința
Au câștigat-o, ci luptăm mereu
Ca Domnul să ne dea din nou credința
Și să pătrundem harul Său.

De-aceea, frați iubiți din adunare,
Să înălțăm spre ceruri stăruinți
Să punem mijlocire pe altare
Să scrie Domnul nostru biruinți.

Căci vin și vremuri grele de-ncercare
Și vin furtuni din ce în ce mai mari
De-aceea vrem ca fiecare
Să punem juruințe pe altar.

Să ne rugăm dar, unii pentru alții
Să scrie Domnul slavei biruinți
Și la strigarea cea din miezul nopții
Să fim și noi aleșii printre sfinți.

Să ne rugăm și pentru cei ce calea,
Au părăsit-o și pe-al Lui popor
Și-au vândut dreptul mântuirii
Pentru ușoare lucruri care pier.

Ne doare-adânc, vărsăm șuvoi de lacrimi
Am vrea să-i ducă Domnul în popor,
Să fie smulși din aste lanțuri
Să iasă Domnul în calea lor.

Nu pregetați răpuși de multe treburi,
Să vă rugați, să mijlociți mereu
Să completați mereu rezervă-n inimi,
Căci vine Domnul la poporul Său.
amin
Rusalii, 27.05.2007

Alba-Iulia