Splendorile Verii

În miez de vară când natura toată
În raze de lumină e scăldată,
Frapează o zi frumoasă si cu soare
Ce radiază cu a ei splendoare.

Este o dimineata proaspătă, catifelată
Ce-i cu parfum de flori înmiresmată,
Împodobită în straie verzi de sărbătoare
Și diamante ce sclipesc la soare.

În evantai de curcubeu culorile aprinse
Râd către cer pe văile întinse
Tot fremătând din gingașe petale
Salutând briza ce se plimbă agale.

Imaculați plutesc pe bolta cea albastră
Norii pufosi cu grație măiastră,
Îmbiind înaripații cântători
Să își avânte melodiile din zori.

Natura, în oglinda apelor răsfrântă
Se privește de e primenită
Și în candoarea sfântă a dimineții
Ea Creatorului îi dă binețe.

Domnul a făcut fiece zi o sărbătoare,
Și fiecare zi minunație și splendoare !
Pentru ca orișicine să se bucure de viață,
De bucurie, de iubire și speranță !