Pe-o lespede la margine de drum

Pe-o lespede la margine de drum

Pelegrini suntem pe cale, călători pe-acest pământ.
Urcăm dealuri, urcăm munţi, mai cădem şi-n văi adânci...
Dar nostalgici privim zarea, căutându-L pe Isus
Căci dorim ca să ajungem, pe sfintele, -nalte culmi.
Însă drumul pribegiei şi luptele ce le-am dus,
Slăbit-au forţele noastre, iară mersu-i tot mai lin.
Murmurăm în deznădejde, când încercările vin;
Oboseala ne răpune; Trist, plângând atunci te pui
Pe o lespede de lemn, la o margine de drum
Şi te uiţi la toţi ce trec, cu privirea îi petreci...
Dar niciunul nu te vede, nu se-ntoarce către tine.
Rânduri, rânduri, trec în grabă, fiecare-n drumul lui.
Iară tu rămâi în drum dezorientat, plângând.
Pe aceeaşi lespede, la o margine de drum,
Privindu-i pe fiecare, ai murmurat în al tău gând
Şi cu lacrime amare tu ai spus de-atâtea ori:
Încercări ca ale tale, tu nu vezi în viaţa lor.
Şi-n a tale rugăciuni niciodată n-ai cerut,
Suferinţe pe a ta cale, iară ele vin, tot vin...
Trist şi singur, suspinând, ai prins greutatea crucii
Şi-ai început să urci, dorind s-ajungi în vârf;
Când credeai că urci uşor, un alt val de încercare,
A lovit mai cu putere, ca să nu mai urci pe cale;
Şi din drum, iar te-a oprit, căzut jos, distrus, plângând
Pe o lespede de lemn, la o margine de drum.
Dar acum eşti răpus, crezi că totul s-a sfârşit.
Trecătorii-n graba lor, toţi au râs acum de tine,
Te-au batjocorit şi-ntrebat-au cu cinism:
- Hei, creştine, de ce eşti jos, ce s-a-ntâmplat cu tine?
Unde-I Isus în care crezi, de nu vine să te ridice?
Umilit, capul ai plecat, aşteptând ca să coboare,
Răcoarea biruinţei şi o mână salvatoare.
Plângând şi-ndurerat, cerul ai privit, ai întrebat:
- Isuse, de ce cu lacrimi mi-e udat puţinul drum ce mi-a rămas?
Deznădăjduit, fără speranţă, jos ai rămas.... distrus,...
Plângând pe aceeași lespede la o margine de drum.
Dar s-a-ntâmplat ceva măreţ când nici nu te-aşteptai:
Din cer, Isus a coborât şi lângă tine, pe lespede S-a pus.
Te-a mângâiat, balsam şi untdelemn pe rană a lăsat.
Te-a ajutat, te-a ridicat; fii curajos acum şi urcă!
Isus nu te-a uitat şi nu te-a părăsit nicicând.
Bea-ţi paharul de-ncercări şi suferinţe!
Fii învingător, aur vei rămâne în urma încercărilor.
Alb veşmânt vei îmbrăca, pe cap cununa biruinţei
Când călătoria ţi-o vei termina aici în Valea Plângerii.
Atunci vei fi un fericit, că ţi-ai purtat cu cinste
Povoara şi crucea pe pământ.