Nu-ți pierde nădejdea!

“Nădăjduiește în Domnul!
Fii tare, îmbărbătează-ți inima,
și nădăjduiește în Domnul!” (Ps 27:14)


Cȃnd ești lovit în suflet și măcinat de boală
Și orizontul vieții e-ascuns de negrii nori,
Cȃnd oamenii strecoară minciună și-ndoială
Trecȃnd pe lȃngă tine grăbiți, nepăsători,

Când spinii deznădejdii acoperă cărarea
Și lacrimile ard în sufletul stingher,
Când duhul întâlnește răceala și uitarea
Strivit în căutare și-n braț de lut și fier,

Când pietrele durerii sfărâmă flori de gânduri
Și pe albastrul zării coboară umbre reci,
Când imnele iubirii cad răzvrătite-n rânduri
Și undele speranței sunt râncede și seci,

Când zborul trist se frânge în ochii obosiți
Și în cămașa humii respiri nemângâiat,
Când ești vândut ca Domnul, pe treizeci de arginți,
Și cei iubiți de tine trec “malul” celălalt,

Când dor cu dor se pierd în ceața ne-mplinirii
Iar cleștii clevetirii îți rup veșmântul sfânt,
Când cu noroi te-mproașcă invidia mulțimii
Dorindu-ți decăderea și cugetul înfrânt,

Când crezi că vadul minții e gol și sfărâmat
Și ruga și cântarea se sting mai jos de cer,
Când nu primești răspunsuri la tot ce-ai căutat
Și semnele iertării îți par trecut mister,

Nu te întoarce-n Vale, în vaiete și fum;
Ridică-te și urcă pe munte, sus, mai sus,
Privind, chiar și cu lacrimi, al crucii har și drum
Și strălucita față a Domnului Isus!

La El e mângâiere, iubire și credință,
Și pace, și lumină, și veșnică viață!
Nu te lăsa, pe cale, străpuns de suferință:
Privește Orizontul cu Noua Dimineață!

Oricât ar fi de mare ispita și-ncercarea
Și chiar zdrobit în teascul durerii de vei fi,
Tu nu-ți lăsa credința, iubirea și cântarea
Și nu-ți pierde nădejdea, cu El vei birui!

Nu stinge duhul vieții și nu privi ‘napoi
Peste ocara nopții și urletul mulțimii;
Cristos e lângă tine, și-I sprijin în nevoi:
Nu te ascunde-n umbra și sfâșierea lumii!

Chiar dacă drumul crucii îți pare trist și greu,
Chiar dacă doare truda și sufletu-i străpuns,
Când te iubește, veșnic, slăvitul Dumnezeu
Nimic nu te-nspăimântă, și Harul e de-ajuns!

Căci pentru-a ta credință, nădejdi și suferinți
Și pentru-a Sa lumină ce-n viață ai purtat,
Vei fi primit în ceruri cu miile de sfinți
În haine ca zăpada, iertat și vindecat!

Mai rabdă, nu te stinge în mâlul întristării,
Fii tare în credință și-n tot ce ai primit!
Nu-ți pierde-ncredințarea și flacăra chemării:
Isus Cristos te-așteaptă, curat și mântuit!

Florești, Cluj