Izbândă azi Te rog să-mi dai

Izbândă azi Te rog să-mi dai,
Izbândă pe cărare,
Și mută munții ce-mi apar
Cumpliți în zare.

Mi-e orizontul numai foc
Și-i greu de-atins;
Mai vino iar, dă-mi ajutor
Să nu rămân învins.

Sub talpă pietrele pocnesc
Urcușul e abrupt,
Cu tot ce sunt și tot ce am
De lume-s rupt.

Dar azi când viforul împinge
Ispititoarele-i rafale
Să-mi lași Isus pe fila vieții
Odihna Mâinii Tale.

Să nu m-atingă nici ispita
În goana-i nebunească
Dorind să-mi fure tot ce am
În slava Ta cerească.

Să nu mă biruie nici lumea
Mireasmă moartă,
Ci tot mergând să pot să trec
A slavei poartă.

Isus iubirea mea dintâi,
Parfum dumnezeiesc
Pe Tine vreau ca să Te gust,
În Tine să-nfloresc.

Si-a Ta izbândă totdeauna
Să-mi fie steag;
Căci doar așa putea-voi trece
Înveșnicitu-ți prag.
(scrisă la data de 06.02.2014)