Cum preţuieşti harul rugăciunii?

Cum cîntăreşti tu harul rugăciunii,
Cenuşăreasa zilei de apoi?
O, ce valori îi dai şi ce strădanii,
Căci numai ea clădeşte oameni noi.

S-a scurs un timp în care împreună
Cu toţi în rugăciune-am stat
Şi Domnul ne dădea din ceruri harul,
Şi cît a alinat cerescul sfat?...

Dezleagă azi povară cu povară,
Stai la răscruci ca far la cei trudiţi
Şi veşnicia no să te-nfioare
Că-i o-ndurare pentru mîntuiţi.

Cum porţi pecetea ce-ai primit prin Duhul?
O laşi să ungă-a inimii dorinţi
Sau tot poveri îţi umple iar lăuntrul
Şi nu mai ştii de post şi stăruinţi?

Un ceas, o fărmă ca o picătură,
O, ce balsam turnat-a peste noi
Deşi e şi Cuvînt şi-nvăţătură,
Tot rugăciunea-alungă norii grei.

Sunt lupte, viaţa e amară,
Păcatul e la culme peste tot;
Vino aici şi ia-ţi încărcătura
Şi nu privi ca soţia lui Lot.

Sămânţa bună-n inimă va creşte
De-o uzi cu lacrimi tot pic după pic
Şi-atunci cînd rodul sfînt va creşte,
Vei fii şi tu în slujbă, ucenic.

Vegheaţi creştini, căci cel mai mult mândria
Vă scoate de la aste biruinţi!
Şi îmbrăcând aşa, făţărnicia
Vă umple de amare neputinţi.

Cum să iubeşti depilina pocăinţă
Cind tu mai zici: "Păcat, eu nu socot
Tot ce oferă lumea trecătoare."
Şi îi primeşti oferta fără rost.

Hai, stai o clipă, pune în cîntare,
Priveşte ce-i în tine-aşa ca om:
Porţi numai slava celor pieritoare
Sau porţi amprenta sfîntului nostru Domn?

Cum vezi a cerului splendoare
Faţă de lupta iadului de jos,
Faci diferenţa sau la întîmplare
Trăieşti aşa, o viaţă fără rost?

Am petrecut ades aici în rugă
O, fraţii mei, clipe de neuitat.
Dar mult mai mult în cer o să se vadă,
Căci Domnul, orice clipă a notat.

Veneam cu dorul şi cu mijlocirea
Şi harul Domnului ne complecta:
Unea în noi suspinul şi durerea
Şi-apoi de mulţumire ne umplea.

Hai, mulţumiţi cu mine impreună
De tot ce Domnu-a dat ca şi un sfat
Şi-apoi, în clipa aceia de pe urmă
Culege-vom rodul binecuvîntat.

Căci am văzut că în atîtea taine
Mulţi au primit răspuns la mijlociri
Să nu uitaţi voi, taţi şi nici voi, mame
Căci vor veni aceste impliniri.

Căci ce e mai frumos în astă viaţă
Decît să ştii copiii în Hristos
Şi să discearnă-n neagra noapte,
Căci vine ajutorul cel de sus.

Voi slujitori ce staţi azi la altare
Şi sunteţi mulţi aicea printre sfinţi,
Lăsaţi să se aprindă tot mai tare
Harul de rugăciune-n stăruinţi.

Intraţi şi voi, gustaţi din Apa Vie
Mai cu elan, mai silitori să fiţi
Căci doar aşa biserica învie
Şi scrie Domnul slavei biruinţi.

Căci iată-n partea de lucrare
În care n-am unit aicia noi
Va scoate El prooroci în adunare
Şi va complecta cu haruri mult mai noi.

El poate, vrea, şi este-n stare;
Dar cine aude astăzi glasul Lui,
Să se sfînţească, şi în ascultare
Va desluşi chemarea cerului.

De-aceea, hai să zicem MARANATA!
Să nu mai şovăim, e ultim ceas
Căci vine ziua cînd va zice: "GATA!"
Şi sus în slavă va veni Isus.

Mai e puţin şi vine, vine, vine,
Eşti pregătit, sau tot ai risipit?
Hai, strînge-ţi astăzi hainele pe tine,
Sileşte-te să fii mai pocăit.

Nu lăsa fiinţa ta în alergare
Să caute lucruri care pier,
Sileşte-te şi hai la adunare,
Şi vei primi puteri s-ajungi în cer.
Amin