Ascultarea

ASCULTAREA

Am vrea al Tău cuvînt, Isuse,
...Cuvînt de ASCULTARE...
Să vii cu haruri spuse,
La noi în adunare!

Căci este o taină nepătrunsă
Cînd stai şi ne vorbeşti duios
Şi vrem cu toţi a o pătrunde...
...Ascultă!... ţi-a vorbit Hristos!

Te-a scos din multa frămîntare,
Şi te-a-ntărit cu mare har
Dar ţi-a vorbit: "Dă-Mi ascultare,
E tot ce vreau, din tin' să am!"

Nu voi forţa a ta voinţă...
Nu rup nici lacăte, nici chei...
Dar pentru că te vreau ferice...
O! Fă atît pentru Hristos!

Ascultă-I glasul cînd te cheamă
Respectă ale Lui poveţi,
Vegheză, roagă-te şi-ndeamnă,
Fă azi şi tu, ceea ce poţi!

Ascultă-I vocea cea duioasă,
Nu asculta de alte voci...
Atîţia sunt - ce nu le pasă,
Şi zac în patimi şi... răscruci.

Te-am dus la han de poposire,
Şi ţi-am turnat pe răni, balsam;
Nu-ţi pasă cum mereu te-mbie:
"Hai, intră-n noul Canaan!"?

Ascultă-L şi vei fi ferice,
Şi împlineşte ce ţi-a spus,
Şi zorile vieţii sfinte,
Vor împlini harul adus.

Cînd Samuel privea spre Saul
-Şi vrând să-i deie un răspuns-
De ce n-ai ascultat de Domnul,
Şi nici cuvîntul ce ţi-am spus?...

De ce-ai luat ca pentru tine...
Și Eu ţi-am spus să nimiceşti
Cetatea cu desavîrşire!?
...Poţi scuze să îţi tot găseşti...

Poţi să Îmi spui că doar poporul,
Oi, pentru jertfă, a luat...
Căci nu acesta Îmi e dorul;
Neascultarea e păcat!

Şi încă tot aşa de mare
...Ca şi cum mergi spre a ghici...
Şi să închei pacturi viclene,
Cu cel viclean, din vesnicii?

De ce n-ai ascultat cuvîntul?
O! Saul, azi esti lepădat!
Că Domnul, a găsit un altul,
Ce-n inimă, n-are păcat...

Degeaba încerca-mpăratul
Cu mii de scuze a-izbuti...
Căci din cer, Domnul Prea Sfîntul,
Doar planul lui El împlinii!

Deşi a stat la-mpărăţie,
Chiar sus pe tron, ca împărat,
Un duh nebun ca o urgie,
Venea şi-l chinuia amar...

Ce l-a adus la toate acestea?
...Poate ne întrebăm mereu...
O neascultare şi mîndria,
L-a depărtat de Dumnezeu!

Şi-apoi, cînd Samuel murise,
Şi vru să i se dea un sfat,
Printre cei vii nu mai găsise...
...Ci doar la morţi a întrebat...

O! Cîtă amăgire-n lume,
Şi cum ar vrea al nost' Isus,
Ca să ne smulgă, să ne-adune,
Să ascultăm sfatul adus.

De nu asculţi, te pierzi pe tine,
Şi scrii la pacturi cu Satan,
Căci duhuri din infern te-mbie,
Să nu ajungi în Canaan...

Cînd Domnul l-a chemat pe Saul,
Sa fie primul împărat,
L-a cîntărit cu îndurare
Cînd la prooroc s-a dus la sfat...

Cînd era mic în ochii Lui,
Privit-a cu-ndurare;
Mîndria-n viaţa orişicui,
Îl duce la pierzare...

Ce vrei s-alegi în viaţa ta?
Ascultă-I vocea dulce...
Azi, poţi deplin înainta,
De cazi smerit la cruce...

Azi, poţi primi din cer comori
Dacă prin ascultare,
Te legi de cer în fir cu fir,
Şi fugi de nepăsare.

Aşa ţi s-or deschide porţi
Ce duc spre veşnicie;
Ascultă, fă şi tu ce poţi,
Ascultă prin trăire!

Ascultă-I Vocea pas cu pas
Dă-I voie!! Îţi vorbeşte!
El şi la bine, şi la greu,
Cu drag te sfătuieşte.

Ascultă-n fapta ta oricînd,
Lucrează cu iubire,
Şi de-ai în tine, Duhul Sfînt,
Atunci, e mult mai bine;

Căci El, te face conştient,
De taine nepătrunse,
Şi mijloceşte rînd pe rînd,
La punctele aduse...

Dar El, e mult mai minunat
Că are acces la Tatăl,
Şi ştie cum a mijlocii
Ca să-I păşeşti alături...

Ascultă glasul lui Isus,
Ce trece cu trezirea,
Şi nu uita, în ceruri, sus,
Te duce: ASCULTAREA!
AMIN