Sublim

Sublim

Infrint de patima amara
Ma zvircoleam ca’intr-un cosmar de vis
Sub apasarea grea de vina si ocara
Ma cufundam adinc intr-un abis
Zadarnic cautam refugiu
In pofta lumii si-n pacat
Orbit cu mintea’ntunecata
Paseam in noapte incatusat
Ma vedeam gol si fara de speranta
Captiv in gheara celui rau
Fiorul rece al mortii-mi da tircoale
Ca umbre negre venite din Seol
Purtam povara de dispret si sila
Eram scirbit de mine insumi acum
Ca un ranit pe cimpul de bataie
Eu ma stingeam incet, incet... plingind

Cind m-am trezit era o zi frumoasa
Cu scintieieri de curcubeu in soare
Nu pot uita privirea lui duioasa
Si gratierea ce scria iertare
Atunci o voce imi soptise lin
Eu am invins si-n locul tau deplin
Cu ochii umeziti in lacrimi
Privesc acum increzator in sus
O, slava si marire tie Doamne
De biruinta data prin Isus
O, inima-mi tresalta liberata
Iar lanturile cazura in tarina
Luceafarul stralucitor de dimineata
Ma mingaie cu raza Lui divina
Ca Petru pe Tabor odinioara
Eu simt acuma cerul mai aproape
Si-n dulce partasie nedescrisa
Incet ma plec la poala lui umil
Ce bine, ce frumos si ce sublim