Lumea este frământată

Peste tot în jur privesc; lumea este frământată
De atâtea gânduri rele într-o luptă zbuciumată.
Lumea toată se agită ca un val dus de curent.
Individul tot visează să ajungă-n occident.

Vrea să fie fericit, să trăiască din belșug,
Nu vrea salahor la lucru să trăiască sub un jug.
Și împins de un curent dintr-o țată mai săracă,
El ajunge-n occident unde a visat odată.

Și acum să treci hotarul, nu mai trebuie vizare;
Orice om din România poate face-o vizitare.
Mulți ajunși în țări străine -occident ce l-au visat-
Dar în visul lor de-acasa altfel l-au imaginat.

Ai crezut dintodeauna că de mergi în țări străine
Vei trăi în desfătare ca vedetele din filme.
Însă visul s-a curmat; de realitatea clară
Ai văzut că-n occident nu sunt galbenii pe stradă.

Și în țări ce-s dezvoltate cu renume în progres
E destulă sărăcie, oamenii din greu muncesc.
Dar acum mulți se frământă. E ”criză financiară”
Și trăiesc în bezna nopții, nu văd că-i spirituală.

Omule ce stai în noapte, cu atâtea frământări,
Vrei să-ți faci aici un nume colindând atâtea țări ?
Vrei să fii și să deții lucruri care-s trecătoare?
Tu n-ai timp să te gândești la viața viitoare ?

O, dacă acum o clipă, ai fi om cu-nțelepciune...
Înțelege ce îți spun, nu fac bancuri, nu sunt glume.
Vreau să te trezești. Ascultă, nu mai fi nepăsător.
Tu nu știi că-n astă lume avem un Mântuitor ?

Știu că nu ai cunoștință, că-L cunoști așa din zvon,
De aceea-ți zic: "Trezește, scoală omule din somn!
Tu ești prins în cursa morții și cu lanțuri greu legat,
Dar Isus Hristos la cruce a murit să fii iertat.

A murit în chinuri grele când soldații L-au scuipat.
Omul ce a fost o pildă în vorbire, în umblat
Și a dus supus povara, blândul nost' Mântuitor
Să aducă mântuirea pentru omul muritor."

Deci acesta e mesajul ce vestește foarte clar
De pe crucea din Golgota: El te cheamă, vino, dar.
Vino, omule trudit, obosit pe drum cu patimi
Căci Isus și pentru tine a vărsat acele lacrimi.

Lasă totul jos la cruce: patimi, pofte, lăcomie
Și întoarce-te din noapte la Lumina Lui cea Vie.
Nu mai căuta în lume ca să fii mai fericit.
Vino azi și tu la Domnul ca să fii un mântuit.

Timpul trece ca un nor; anii vieții zbor scânteie
Și la urmă doar regrete: viața cine o să-ți deie ?
Dar de azi asculți o clipă glasul Marelui Păstor
Ce te cheamă "Vino!, vino!" la Golgota la Izvor.

Vino ca să-ți lași povara, viața ta de păcătos
La Isus care te cheamă să devii un credincios.
Nu mai rătăci în noapte, nu mai fi nepăsător.
Viața Domnu-ți dăruiește. Vino în al Său popor.

O, aici e fericirea, lângă Domnul meu iubit!
Eu îți spun din experiență,; am fost și eu greu robit.
Am umblat și eu prin noapte, rătăcind prin occident,
Tot visând să-mi fac de toate, dar la urmă doar regret.

Am căutat și eu în lume ca să fiu mai fericit,
Dar umblând prin țări străine, fericirea n-am găsit.
Le-am făcut și eu pe toate -patimi, pofte și plăceri-
Dar la urmă sunt amare și produc numai dureri.

Dar așa trudit de viața ce-o trăiam fără folos,
Am aflat de Mântuirea și de Jertfa lui Hristos
Și am mers cu grele patimi și de duhuri greu legat
La Isus Hristos la cruce și Isus m-a dezlegat.

Și sunt liber, fericit; Domnul m-a răscumpărat
Căci în Jertfa din Golgota și eu pacea am aflat.
Cât voi mai avea suflare, câte clipe mai trăiesc,
Vă vestesc că pocăința este drumul cel ceresc.

Amin.